Știri naționale și internaționale

Curtea Constituțională a României amână decizia privind pensiile magistraților din cauza lipsei de cvorum

Redacția•29 decembrie 2025

Pe scurt

Curtea Constituțională a României a amânat pentru 16 ianuarie 2026 decizia privind reforma pensiilor magistraților, după ce patru judecători numiți de Partidul Social Democrat (PSD) nu s-au prezentat la votul din 29 decembrie 2025, blocând astfel adoptarea legii care prevede reducerea pensiilor și creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, ce urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie. Inițial, Curtea Constituțională trebuia să se pronunțe pe 10 decembrie, însă decizia a fost amânată pentru 28 decembrie, când același grup de judecători PSD a părăsit ședința, împiedicând atingerea cvorumului minim de 6 judecători din 9 necesari. Aceștia, Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, și-au motivat absența prin solicitarea unui studiu de impact și a mai mult timp pentru analizarea legii, însă cererile le-au fost respinse. Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a precizat că a întrerupt concediul special pentru a participa la ședință, dar cvorumul nu a fost asigurat niciun moment. Proiectul de lege propune schimbări radicale în sistemul de pensionare al magistraților, crescând vârsta de pensionare de la 48-50 la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 15 ani, și impune o limită de 70% din ultimul salariu net pentru pensia de serviciu, în loc de echivalentul veniturilor nete din ultima lună de activitate. Controversa legii a fost amplificată după ce Curtea Supremă, condusă de judecătoarea Lia Savonea, apropiată PSD, a contestat legea, trimițând-o spre CCR, iar absentarea judecătorilor PSD reflectă tensiunile politice din cadrul reformei judiciare sprijinită de premierul Ilie Bolojan și președintele Nicușor Dan. Reacțiile critice vin din partea unor lideri PNL și USR, care cataloghează gestul ca o „batjocură”, în timp ce ministrul justiției susținut de PSD, Radu Marinescu, se arată nedumerit de amânări și evită să comenteze motivațiile deciziei. În context, o anchetă jurnalistică recentă a evidențiat modul în care președinta Curții Supreme, Lia Savonea, ar fi influențat sistemul judiciar pentru a proteja politicieni și oameni de afaceri de condamnări definitive, ceea ce alimentează și mai mult disputa privind reforma pensiilor magistraților și întreg sistemul judiciar românesc. Această situație tensionată și amânarea deciziei la CCR reflectă un conflict politic și instituțional major, cu impact direct asupra viitorului sistemului de pensii și independenței justiției în România.

Luni, 29 decembrie 2025, patru judecători numiți de Partidul Social Democrat (PSD) la Curtea Constituțională a României (CCR) nu s-au prezentat pentru a vota asupra reformei pensiilor magistraților, ceea ce a determinat președintele CCR să amâne decizia pentru data de 16 ianuarie 2026. Această absență a împiedicat intrarea în vigoare, de la 1 ianuarie, a legii care prevede reducerea pensiilor magistraților și creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani.

Inițial, Curtea Constituțională trebuia să se pronunțe pe 10 decembrie 2025 cu privire la constituționalitatea legii care modifică vârsta de pensionare și cuantumul pensiei de serviciu pentru magistrați. Totuși, într-o primă etapă, judecătorii au amânat decizia până pe 28 decembrie. În acea zi, însă, cei patru judecători PSD au părăsit sala de ședințe, blocând astfel deliberarea asupra legii.

Judecătorii absenți au fost Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, toți numiți în CCR prin voturi ale PSD în Parlament. Conform regulamentului intern al Curții, o hotărâre nu poate fi adoptată dacă nu sunt prezenți cel puțin șase din cei nouă judecători.

Potrivit unor surse citate de HotNews, cei patru au cerut amânarea deciziei până pe 15 ianuarie 2026, invocând nevoia de a studia mai în detaliu legea. De asemenea, au solicitat un studiu de impact al legii din partea Ministerului Justiției, care însă le-a respins cererea. Președintele CCR, Simina Tănăsescu, a explicat după ședință că „nici azi, nici ieri, cvorumul minim nu a fost îndeplinit. În ședința de pe 28 decembrie plenara a început cu toți membrii, însă numărul a scăzut pe parcursul acesteia, iar în cea de astăzi nu s-a realizat cvorumul deloc.”

Tănăsescu a menționat că a fost singurul judecător în concediu în această perioadă, pe care l-a întrerupt special pentru sesiunea privind legea pensiilor magistraților.

Remontând în timp, în luna octombrie 2025, CCR respinsese un proiect asemănător deoarece Guvernul nu a așteptat avizul consultativ, dar obligatoriu, al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). După obținerea unui aviz negativ de la CSM, guvernul condus de Ilie Bolojan a asumat responsabilitatea pentru proiectul de lege pentru a doua oară.

Proiectul legislativ propus aduce schimbări majore în sistemul de pensionare al magistraților: vârsta de pensionare ar urma să crească de la 48-50 de ani la 65 de ani, în decursul unei perioade de tranziție de 15 ani, ceea ce ar face imposibilă pensionarea sub 58 de ani. Pe lângă aceasta, se mărește perioada minimă de vechime în muncă de la 25 la 35 de ani. Pensia de serviciu va fi plafonată la 70% din ultimul salariu net, spre deosebire de situația actuală, când pensia este egală cu ultimul salariu net încasat.

Pe 5 decembrie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de controversata judecătoare Lia Savonea, despre care se spune că are legături apropiate cu PSD, a contestat legea și a trimis sesizarea la CCR.

Lipsa celor patru judecători PSD la CCR este doar ultimul episod dintr-o controversată campanie de reformă a sistemului judiciar, promovată de premierul liberal Ilie Bolojan și primarul Nicușor Dan. Liderul Senatului, Mircea Abrudean (PNL), a declarat că Bolojan nu va ceda presiunilor, în timp ce ministrul apărării Radu Miruță (USR), recent numit, a catalogat absența judecătorilor drept o „batjocură”.

Această situație vine pe fondul unui scandal major de presă care a scos la iveală modul în care o structură controlată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, ar fi capturat sistemul judiciar în ultimul an. Investigațiile au arătat că s-au pus în practică mecanisme instituționale pentru a elibera politici și oameni de afaceri de rang înalt, unii având deja sentințe definitive.

Într-un comentariu pentru Euronews România, ministrul justiției susținut de PSD, Radu Marinescu, a afirmat că nu înțelege motivele amânării și nu crede în „amânări fără sfârșit”. „Este foarte greu pentru mine să explic activitatea unui organism politico-jurisdicțional independent precum CCR. Urmăresc situația ca orice cetățean, nu știu ce se întâmplă acolo sau de ce s-a stabilit o nouă dată,” a declarat Marinescu.

Foto: Inquam Photos | Octav Ganea și George Călin
Contact autor: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.