Știri naționale și internaționale

Cum școala ROLANG învață limba română la nivel mondial

Redacția•15 decembrie 2025

Pe scurt

ROLANG School, fondată de Dr. Mona Pologea, lingvist cu experiență, a devenit un reper esențial în predarea limbii române pentru străini, adaptându-se la dezvoltarea economică și diversitatea profesională a României, în special în sectoarele IT și business, unde cunoașterea limbii locale devine crucială pentru integrarea profesională și socială. Înființată în 2009 la București, școala oferă atât cursuri față în față, cât și online, acestea din urmă reprezentând peste jumătate din oferta educațională, reflectând schimbările demografice ale studenților, printre care se remarcă creșterea numărului cursanților asiatici și sprijinul activ acordat refugiaților ucraineni. Învățarea limbii române la ROLANG merge dincolo de gramatică, cu un accent puternic pe cultura și istoria României, în special pe tranziția post-comunistă, integrând aceste teme în programele educaționale pentru o înțelegere profundă a societății românești. Metodele didactice sunt orientate către stilurile vizuale predominante, utilizând conținut digital atractiv, iar noile tehnologii de inteligență artificială sunt privite ca instrumente complementare, nu ca înlocuitori ai profesorilor, care oferă interacțiunea umană esențială. Dr. Pologea demontează miturile despre limba română, subliniind originile sale latine, și le recomandă începătorilor să se concentreze pe pronunție și comunicare practică pentru a câștiga încredere. Pentru următorii ani, ROLANG își propune să extindă inovația digitală, să dezvolte resurse educaționale integrate și să consolideze formarea profesorilor prin acreditări internaționale prestigioase, în paralel cu intensificarea activității comunitare și organizarea de conferințe dedicate metodelor de predare și integrării culturale, poziționându-se astfel ca un centru global de excelență în învățarea limbii române și integrarea celor străini în viața profesională și socială din România.

De la limbă la integrare: Cum ROLANG School predă limba română lumii

Dr. Mona Pologea, fondatoarea ROLANG School și lingvist cu experiență, oferă o perspectivă amplă asupra motivelor pentru care limba română a devenit tot mai apreciată atât din punct de vedere profesional, cât și cultural. Creșterea economică accelerată a României, în special în sectoarele IT și afaceri, a schimbat radical motivațiile celor interesați să învețe limba, iar stăpânirea limbii române devine din ce în ce mai des un criteriu decisiv pentru succesul profesional și integrarea cotidiană.

România, o destinație atrăgătoare și pentru limbă

Pe măsură ce țara noastră continuă să atragă profesioniști internaționali, antreprenori și nomazi digitali, interesul pentru învățarea limbii române crește constant. ROLANG School, cu sediul în București, este o școală dedicată exclusiv predării limbii române celor care nu o au ca limbă maternă. Înființată în 2009, aceasta reprezintă un reper important pentru străinii care doresc nu doar să învețe limba, ci și să pătrundă în cultura și istoria României.

Dr. Pologea evidențiază evoluția instituției în ultimii ani, cum ar fi mutarea într-un spațiu mai mare și central din București, dar și extinderea cursurilor online, care acum reprezintă peste jumătate din oferta educațională. De asemenea, apare o schimbare semnificativă în profilul cursanților, cu o creștere a numărului de studenți asiatici și un angajament activ pentru sprijinirea refugiaților ucraineni prin programe de predare a limbii române.

Limba română ca punte culturală și socială

Pe lângă aspectul lingvistic, învățarea limbii române deschide uși către înțelegerea profundă a culturii și istoriei țării, în special a tranziției post-comuniste, un subiect care stârnește interes și aduce provocări celor care studiază limba. ROLANG integrează aceste teme în programele sale educaționale, oferind astfel o experiență completă de învățare.

Dr. Pologea subliniază o filozofie esențială: „Limba nu înseamnă doar cuvinte – este despre apartenență, înțelegere și încredere în mediul nou.” Această viziune ghidează creșterea și direcția viitoare a școlii.

Interviu cu Dr. Mona Pologea – fondatoarea ROLANG School

Ce face limba română atractivă în contextul global actual?

Pe lângă rolul său ca limbă de comunicare, limba română este tot mai considerată un atu esențial pentru reușita profesională și integrarea culturală. Cu un ritm alert de dezvoltare economică, mai ales în IT și afaceri, cunoașterea limbii locale devine indispensabilă pentru cei care lucrează în companii românești sau doresc să se stabilească aici. Stăpânirea românei deschide oportunități reale și facilitează includerea activă în viața socială.

Cum a influențat noul sediu școala și care este ponderea cursurilor online și fizice?

Cererea pentru cursurile ROLANG crește constant, însă tendința majoră este mutarea către mediul online, accelerată de pandemie. Peste 50% din cursuri se desfășoară acum digital, fiind disponibile opțiuni diverse – cursuri de grup, conversații interactive sau lecții private. Acoperim atât pregătirea lingvistică, cât și integrarea culturală, obținerea cetățeniei și limba română pentru mediul de afaceri, în ambele formate – fizic și online.

Ce modificări s-au înregistrat în profilul studenților de-a lungul anilor?

În ultimii ani, am observat creșteri semnificative în rândul studenților asiatici, dar și un impact major datorat colaborării cu refugiați ucraineni, cărora le oferim cursuri adaptate pentru integrare. Comunitatea rămâne diversă, cu mulți cursanți venind din Uniunea Europeană și America de Nord, însă aceste două categorii aduc schimbări remarcabile.

Ce elemente culturale găsesc studenții cele mai fascinante sau dificile?

Istoria complexă a României, în special tranziția de la comunism la democrație, stârnește mereu interes și întrebări. La Sibiu Summer School am susținut conferințe populare pe această temă, iar planurile noastre sunt să extindem aceste lecții și în programele din București și online pentru o mai bună cunoaștere a contextului cultural.

Ce tendințe remarcați în metodele actuale de învățare a limbilor și cum se reflectă acestea în ROLANG?

Tehnologia joacă un rol decisiv. Aproximativ 70% dintre cursanți sunt învățăcei vizuali, ceea ce ne-a determinat să adaptăm puternic metoda didactică, folosind materiale vizuale bogate precum flashcarduri colorate sau grafice explicative. Metoda noastră este comunicativă și interactivă, astfel încât să menținem viu interesul și să facilităm aplicarea practică a limbii române.

Cum vedeți impactul inteligenței artificiale asupra predării limbii române?

Nu percepem AI ca o amenințare, ci ca pe un sprijin important. Tehnologia poate ajuta la crearea de exerciții sau la traduceri rapide, dar nu poate înlocui schimbul cultural profund, feedback-ul personalizat și motivația oferite de profesorii noștri. Folosim AI pentru a crește eficiența procesului didactic, astfel profesorii să se concentreze pe partea umană, esențială în procesul de învățare.

Care sunt cele mai comune mituri despre limba română și cum le spulberați?

Un mit des întâlnit este percepția că româna e o limbă slavă din cauza poziției geografice. Mulți studenți sunt surprinși să afle că limba română este una romanică, cu 70-80% dintre cuvinte de origine latină, franceză sau italiană. Noi evidențiem legăturile cu alte limbi romanice și faptul că gramatica este clar latinizantă, ceea ce le face cursanților să abordeze limba cu mai multă încredere.

Ce sfaturi oferiți celor care încep să învețe limba română și se simt intimidați?

Recomand să înceapă cu sunetele, mai ales cu pronunția caracteristică a literelor ă, î, care pot părea dificile, dar o stăpânire rapidă crește semnificativ încrederea. Prioritizează comunicarea practică, nu te pierde în reguli gramaticale de la început – folosește expresii utile în conversații zilnice. Și, foarte important, integrează limba în rutina zilnică, chiar și 20 de minute pe zi, ascultând muzică, podcasturi sau vorbind cu alții.

Care sunt planurile ROLANG pentru următorii 2-3 ani?

Ne concentrăm puternic pe inovație digitală, dezvoltând noi resurse educaționale digitale care să se încadreze natural în procesul de predare. Explorează oportunitățile oferite de AI pentru a îmbunătăți experiența cursanților.

Totodată, dorim să ne extindem rolul ca centru de pregătire pentru profesori de limbi străine. ROLANG deține două acreditări internaționale importante în formarea cadrelor didactice – EUROLTA și programul „Empowering Romanian Instructors” – pe care vrem să le dezvoltăm și să ajutăm mai mulți profesori din întreaga lume.

În plus, vom intensifica implicarea comunitară prin organizarea de conferințe dedicate metodologiilor de predare, dar și oferirea de informații culturale și profesionale pentru expații din România.

Rolul ROLANG School depășește simpla predare a unei limbi. Este, prin excelență, un liant între oameni, culturi și o poartă spre integrarea autentică în societatea românească contemporană.

Interviu realizat și adaptat de Romania Insider pentru ROLANG School.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.