Tot mai mulți craioveni ajung să-și piardă economiile din cauza înșelăciunilor prin telefon și pe internet. În ultimele luni, două cazuri grave au scos în evidență cât de bine își pregătesc escrocii scenariile și cât de ușor pot fi convinse victimele să le transfere bani.
Cum acționează escrocii: de la mesaje și linkuri false la „funcționari” inventați
Metodele folosite de infractori se schimbă și se diversifică permanent, însă au câteva elemente comune: presiunea pe timp („trebuie să acționați acum”), apelul la frică și folosirea unor identități credibile.
Fraudele pleacă adesea de la:
- mesaje care anunță câștigarea unui premiu sau un „concurs” inexistent;
- notificări false, în special în numele unor firme de curierat, care trimit victimele către linkuri frauduloase;
- site-uri copiate după cele oficiale, folosite pentru a fura datele de autentificare;
- clipuri video cu persoane cunoscute folosite, fără acordul lor, pentru a promova investiții fictive.
O altă tactică foarte des întâlnită este cea în care escrocii se prezintă la telefon drept polițiști, angajați ai băncilor, ai ANAF sau ai altor instituții publice. Sub pretextul că „securizează conturi”, „blochează probe” sau „rezolvă o problemă urgentă”, reușesc să obțină:
- coduri de autentificare primite prin SMS,
- parole și date de card,
- acces la aplicația de internet banking,
- aprobarea unor transferuri și plăți.
Scopul final este mereu același: să fie retrași banii din conturi, să fie folosite datele de identitate sau să fie deschise credite în numele victimei.
Cazuri recente în Craiova: peste jumătate de milion de lei dispăruți
Administrator de firmă, convins să „regleze” conturile
Într-unul dintre cazurile investigate la Craiova, un bărbat de 55 de ani, administrator al unei societăți comerciale, a fost contactat de persoane care s-au prezentat drept angajați ai ANAF și ai unei bănci.
Acestea l-au făcut să creadă că are nevoie de o „regularizare” a sumelor din contul firmei și l-au ghidat pas cu pas în realizarea mai multor transferuri. La final, bărbatul a constatat că din cont dispăruseră aproximativ 330.000 de lei.
Economii mutate în criptomonede și pierdute
Un alt craiovean, în vârstă de 59 de ani, a fost sunat de indivizi care pretindeau că lucrează la banca lui. Ei i-au spus că are „probleme de securitate” la conturi și că banii trebuie mutați în conturi speciale, „protejate”.
Victima a fost îndrumată să cumpere criptomonede în valoare de circa 175.000 de lei și să le transfere în portofele virtuale controlate de escroci. Sumele astfel trimise sunt extrem de greu de recuperat, pentru că tranzacțiile cu criptomonede sunt dificil de urmărit și pot trece rapid prin mai multe conturi.
Ce recomandă polițiștii craiovenilor
Autoritățile atrag atenția că astfel de situații pot fi evitate dacă suntem foarte atenți la cine ne cere bani sau date bancare și în ce fel:
1. Nu divulgați coduri sau date bancare
- Nu comunicați la telefon coduri SMS (OTP), PIN-uri, parole sau datele cardului.
- Nicio bancă, nicio instituție publică și nicio structură de poliție nu vă va cere aceste informații prin telefon, SMS sau aplicații de mesagerie.
2. Închideți apelul și verificați din sursă sigură
- Dacă cineva se recomandă din partea băncii, ANAF sau poliției și cere bani sau date, închideți apelul.
- Sunați ulterior la numerele oficiale ale instituției, de pe site-ul ei sau de pe cardul bancar, nu de pe numărul primit în mesaj sau în apel.
3. Nu instalați aplicații la indicația necunoscuților
- Nu instalați programe de la distanță (de tip „remote access”) la cererea vreunei persoane necunoscute.
- Prin astfel de aplicații, escrocii pot prelua controlul telefonului sau al calculatorului și pot opera direct în contul bancar.
4. Nu trimiteți bani „de probă” și nu cumpărați vouchere la comandă
- Refuzați orice solicitare de a face transferuri, a cumpăra vouchere sau carduri preplătite „pentru verificare” sau „pentru securizarea banilor”.
- Băncile nu vă cer să vă mutați economiile în „conturi de siguranță” deschise la indicația cuiva la telefon.
5. Protejați-vă conturile online
- Activați autentificarea în doi pași (2FA) acolo unde este posibil, preferabil prin aplicații speciale de tip „Authenticator”.
- Folosiți parole diferite pentru fiecare cont și suficient de complexe.
- Nu postați în mediul online imagini cu acte de identitate, carduri sau alte documente sensibile.
6. Fiți atenți la mesaje și linkuri suspecte
- Evitați să accesați linkuri primite prin SMS sau e-mail de la expeditori necunoscuți ori care par „ciudați”.
- Verificați cu atenție adresa site-ului – o literă în plus sau în minus poate însemna un site fals.
7. Monitorizați constant conturile bancare
- Activați alertele prin SMS sau în aplicațiile bancare pentru orice tranzacție.
- Stabiliți limite zilnice de plată și retragere.
- Verificați periodic soldul și istoricul plăților și anunțați imediat banca dacă observați mișcări pe care nu le recunoașteți.
Ce faceți dacă ați fost deja înșelat
Dacă realizați că ați căzut victimă unei fraude:
- Contactați imediat banca pentru blocarea conturilor, cardurilor și a aplicațiilor de internet banking.
- Sesizați de urgență poliția – orice oră contează pentru ca banii să poată fi blocați pe traseu sau recuperați parțial.
- Notați toate detaliile de care vă amintiți: numerele de telefon de pe care ați fost sunat, orele apelurilor, sumele și conturile în care ați făcut plăți, site-urile și mesajele primite.
Mai multă prudență, mai puține victime în Craiova
Escrocii își schimbă mereu strategiile, însă au nevoie, de fiecare dată, ca victima să aibă încredere în ei și să reacționeze sub presiune.
În Craiova, ca peste tot în țară, singura barieră reală împotriva acestor fraude rămâne vigilența fiecăruia dintre noi: să punem întrebări, să verificăm informațiile și să nu luăm decizii financiare importante la presiunea unui apel sau mesaj venit de la un necunoscut.