Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Cum au votat locuitorii din fiecare sector al Bucureștiului la alegerile pentru primar

Redacția•08 decembrie 2025
Cum au votat locuitorii din fiecare sector al Bucureștiului la alegerile pentru primar

Pe scurt

Alegerile pentru primăria Bucureștiului din 7 decembrie au înregistrat prezența la vot cea mai scăzută din ultimul deceniu, cu doar 32,71% dintre alegători exprimându-și opțiunea, însă au reprezentat un succes major pentru Partidul Național Liberal (PNL), al cărui candidat Ciprian Ciucu a câștigat în cinci din cele șase sectoare ale capitalei. În detaliu, Ciucu a obținut cele mai bune rezultate în sectorul 6, unde a primit 50,64% din voturi, urmat de sectorul 1 cu 40,29%, și sectorul 3 cu 32,5%. Surpriza acestor alegeri a fost performanța Ancăi Alexandrescu, candidat susținut de partidul AUR, care a depășit reprezentantul social-democrat Daniel Băluță, primarul sectorului 4, în mai multe sectoare, acumulând aproape 22% din voturi la nivel general față de 20,5% ale lui Băluță. Cătălin Drulă, din USR, a obținut doar 13,9%, în condițiile în care fostul primar al Capitalei, Nicușor Dan, acum președinte al României, nu a reușit să-și transfere susținerea către candidatul său. Sectorul 4 i-a adus lui Băluță cea mai mare susținere, cu 27,6%, însă Ciucu și Alexandrescu au rămas competitivi. Această victorie întărește poziția coaliției de guvernare centristă formată din PSD, PNL, USR și UDMR, în ciuda unei campanii tensionate și a unei scăderi a participării tinerilor la vot. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a recunoscut o calibrare imperfectă a campaniei electorale. În ansamblu, aceste alegeri reflectă schimbări politice semnificative la nivelul Bucureștiului, cu un PNL consolidat și un USR aflat într-o fugă de susținători, pe fondul unei participări electorale reduse și a unui electorat dominat de persoanele între 45 și 64 de ani. Această situație indică o dinamică politică locală importantă, în care factorii precum mobilizarea alegătorilor și competiția politică la nivel sectorial au jucat un rol decisiv.

Cum au votat locuitorii din fiecare sector al Bucureștiului la alegerile pentru primar

Cum au votat bucureștenii din fiecare sector la alegerile pentru primar

Alegerile locale din București, desfășurate pe 7 decembrie, au înregistrat cel mai scăzut procent de prezență la vot din ultimul deceniu, însă au consemnat și o victorie importantă pentru Partidul Național Liberal (PNL). Candidatul liberal Ciprian Ciucu a obținut majoritatea voturilor în 5 din cele 6 sectoare ale Capitalei, consolidând poziția partidului în administrația locală.

Rezultatele pe sectoare

Sector 1

În Sectorul 1, Ciprian Ciucu a adunat 40,29% din voturi, devansându-i pe Anca Alexandrescu, candidata de extrema dreaptă susținută de partidul AUR, care a obținut 19,09%, și pe actualul primar PSD al Sectorului 4, Daniel Băluță, cu 18,64%.

Sector 2

În Sectorul 2, Ciprian Ciucu a fost votat de 33,29% dintre alegători. Pe locul secund s-a situat tot Anca Alexandrescu, cu 22,47%, iar pe trei Daniel Băluță, cu 21,19%.

Sector 3

Deși Sectorul 3 este condus de primarul PSD Robert Negoiță, candidatul social-democrat Băluță a acumulat doar 19,56%. Anca Alexandrescu l-a depășit cu un scor de 21,88%. Și în acest sector, Ciucu a câștigat cu 32,5% din voturi, conform datelor Euronews România.

Sector 4

Sectorul 4 rămâne cel mai puternic bastion al lui Daniel Băluță, primar în funcție din 2016, unde a fost votat de 27,6% dintre alegători. Ciprian Ciucu a fost aproape la egalitate, cu 27,25%, iar Anca Alexandrescu a obținut 22,99%.

Sector 5

În Sectorul 5, Ciucu s-a clasat cu 28,96%, fiind urmat îndeaproape de Anca Alexandrescu, cu 28,84%, și de Daniel Băluță, cu 23,45%.

Sector 6

Sectorul 6, condus până de curând de Ciprian Ciucu, a oferit celui din urmă cel mai ridicat procentaj la nivelul Bucureștiului: 50,64% din voturi. Pe următoarele locuri s-au situat Anca Alexandrescu (18,6%) și Daniel Băluță (14,8%).

Situația generală și surprizele scrutinului

Per ansamblu, Ciprian Ciucu a acumulat peste 36% din sufragii, în timp ce Anca Alexandrescu a obținut aproape 22%, Daniel Băluță 20,5%, iar candidatul USR Cătălin Drulă a totalizat 13,9%. Surpriza principală a alegerilor a fost faptul că reprezentanta AUR a depășit candidatul PSD, contrar majorității sondajelor, care preconizau o luptă aproape egală între Ciucu și Băluță, cu Alexandrescu în urmă.

Alți candidați precum Constantin Filip, Gheorghe Macovei, Mihai Lasca, Gheorghe Floarea și Rareș Lazăr nu au reușit să adune numărul minim de semnături pentru a putea candida oficial.

Prezența la vot, la cel mai redus nivel din ultimul deceniu

La aceste alegeri, prezența la urne a fost de 32,71%, adică aproximativ 589.918 alegători, cel mai scăzut prag înregistrat în București în ultimii 10 ani. Aceasta este o scădere față de anul 2016, când 33% din locuitori au votat, precum și față de 2020 (36,93%) și 2024 (41,3%).

Din punct de vedere demografic, cea mai numeroasă categorie de alegători a fost cea cu vârsta între 45 și 64 de ani, cu 226.993 de votanți, reprezentând 38,5% din totalul participanților la vot. Pe locul doi s-au situat cei peste 64 de ani (142.146 votanți), iar cele mai scăzute rate de participare s-au înregistrat în rândul tinerilor sub 44 de ani.

Implicații politice și reacții după alegeri

Rezultatul este o victorie clară pentru PNL, consolidând coaliția guvernamentală de centru formată din PSD, PNL, USR și UDMR. Lideri precum Ciprian Ciucu și Sorin Grindeanu au subliniat că această coaliție va continua să funcționeze, în ciuda atacurilor primite pe parcursul campaniei.

Într-un comentariu pentru Hotnews.ro, Sorin Grindeanu, șeful PSD, a afirmat că în campanie „lucrurile nu au fost bine calibrate” și că „au avut loc probabil schimbări în ultimele zile”, evitând însă să dea vina pe candidatul partidului său.

De asemenea, victoria lui Ciprian Ciucu a fost percepută ca un eșec major pentru actualul președinte al României, Nicușor Dan, fondator al partidului de centru-dreapta USR. În 2024, Nicușor Dan a câștigat alegerile pentru Primăria Capitalei cu un scor convingător de 48,3%, cu 352.734 voturi. Deși și-a exprimat susținerea pentru Cătălin Drulă la această rundă, Dan nu a reușit să transfere acest sprijin către candidatul USR.

Foto: Inquam Photos | Codrin Unici, Rezultatevot.ro
Contact autor: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.