Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Criză de apă în județele Prahova și Dâmbovița afectează peste 100.000 de locuitori

Redacția•06 decembrie 2025
Criză de apă în județele Prahova și Dâmbovița afectează peste 100.000 de locuitori

Pe scurt

Criza apei potabile afectează peste 107.000 de persoane din județele Prahova și Dâmbovița, sudul României, începând din 28 noiembrie, din cauza scăderii nivelului apei la barajul Paltinu, care a provocat probleme majore în sistemul de distribuție a apei. Autoritățile locale anunță că această situație va persista până săptămâna viitoare, iar pentru a sprijini populația afectată, prefectul județului Prahova, Daniel Nicodim, solicită asigurarea apei potabile necesare prin intervenția guvernamentală. Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Nanu, menționează că reluarea alimentării cu apă necesită repornirea stațiilor de tratare și umplerea instalațiilor, proces ce implică un timp de așteptare considerabil, avertizând că problema se poate repeta fără o soluție alternativă durabilă. Pompierii ISU și cei militari au fost mobilizați pentru a distribui apă potabilă îmbuteliată în localitățile afectate, precum Breaza, Băicoi, Câmpina și Moreni. Impactul crizei se extinde și asupra sectorului energetic: compania OMV Petrom a oprit două unități de producție la termocentrala Brazi din Prahova, cu o capacitate totală de 569 MW, din lipsa apei necesare pentru răcire, perturbând astfel aproximativ 10% din producția națională de energie electrică; repornirea acestora este estimată pentru 4 decembrie. Ministrul mediului, Diana Buzoianu, a declarat că problema barajului Paltinu era cunoscută încă din vară, însă intervențiile întârziate au agravat situația, iar un studiu va analiza dacă sunt întrunite condițiile pentru declararea stării de urgență. Cauza principală a blocajelor o reprezintă sedimentul în exces și turbiditatea apei după ploile recente, care au afectat instalațiile de tratare și au făcut imposibilă asigurarea apei în parametri normativi, evidențiind nevoia stringentă de soluții durabile pentru gestionarea apăraților în județele Prahova și Dâmbovița.

Criză de apă în județele Prahova și Dâmbovița afectează peste 100.000 de locuitori

Criza apei în județele Prahova și Dâmbovița afectează peste 100.000 de persoane

Peste 107.000 de locuitori din județele Prahova și Dâmbovița, situate în sudul României, au rămas fără apă potabilă începând din data de vineri, 28 noiembrie, din cauza unor probleme apărute la barajul Paltinu. Autoritățile locale au anunțat că situația ar putea persista până săptămâna viitoare, până când vor fi remediate defecțiunile.

Cauza crizei: scăderea nivelului apei la baraj

Barajul de la Paltinu a înregistrat o scădere semnificativă a nivelului apei, ceea ce a dus la perturbări în sistemul de alimentare cu apă. Această situație a afectat grav rețeaua de distribuție, provocând o întrerupere extinsă a accesului la apă potabilă pentru mii de locuințe.

Prefectul județului Prahova, Daniel Nicodim, a declarat că va înainta o solicitare către Guvern pentru a se asigura aprovizionarea cu apă potabilă a populației afectate. De asemenea, președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Nanu, a subliniat că se fac eforturi susținute pentru reluarea distribuției apei, însă tratamentul apei necesită reaprovizionarea stațiilor cu apă și pregătirea sistemelor, ceea ce implică un timp îndelungat de așteptare.

Riscul unor viitoare crize similare

Virgiliu Nanu avertizează că această problemă s-ar putea repeta dacă nu se pun la punct soluții alternative. „Să fie clar pentru toată lumea: dacă nu identificăm o alternativă, vom ajunge din nou în această situație. Deocamdată revenim doar la starea inițială, însă problema barajului rămâne nerezolvată,” a afirmat acesta.

Sprijin din partea pompierilor pentru distribuția apei

Pentru a sprijini populația afectată, echipele de pompieri din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Prahova au fost mobilizate în mai multe localități. Pompierii au distribuit apă potabilă îmbuteliată și apă pentru consum casnic în Breaza (la Primărie), Băicoi (la Spitalul Patrick și în containere amplasate în oraș), precum și în Câmpina (la Asociația Sindrom Down, Spitalul Municipal, Centrul pentru Tineret, Direcția Economică și Liceul Electromecanic). De asemenea, detașamentul Câmpina sprijină în continuare distribuția de apă potabilă.

În județul Dâmbovița, pompierii militari au colaborat cu autoritățile locale pentru a furniza apă îmbuteliată locuitorilor din municipiul Moreni.

Impact în sectorul energetic

Criza nu afectează doar gospodăriile, ci și industria energetică. Pe 2 decembrie, OMV Petrom, unul dintre cei mai mari producători de energie și gaze din România, a anunțat oprirea a două unități de producție de la centrala Brazi, situată în apropiere de Ploiești, județul Prahova, din cauza lipsei apei. Capacitatea combinată a acestor două unități este de 569 MW, iar o a treia unitate, cu o capacitate de 262,95 MW, urmează să fie oprită în curând, potrivit Profit.ro. Această centrală reprezintă aproximativ 10% din producția națională de electricitate a României. Datele actuale indică faptul că toate cele trei unități ar urma să fie repornite pe 4 decembrie, la ora 1:00 AM.

Reacția ministrului mediului și perspectivele pentru viitor

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a precizat că problemele de la barajul Paltinu erau cunoscute din timp și că intervențiile ar fi trebuit să înceapă încă din luna iunie. Aceasta a adăugat că va fi realizată o analiză pentru a determina dacă situația justifică declararea stării de urgență.

„Blocajele au fost cauzate exclusiv de gestionarii barajului Paltinu, care administrează captarea apei, și de Stația de Tratare Voila. Precipitațiile recente au adus un nivel ridicat de sedimente și o turbiditate ce a depășit limitele admise, iar instalațiile au intrat într-un blocaj tehnic. Astfel, tratamentul apei la parametri optimi a devenit imposibil,” a explicat ministrul, citată de Digi24.

Concluzii

Criza apei din Prahova și Dâmbovița evidențiază vulnerabilitatea infrastructurii de alimentare cu apă și necesitatea identificării unor soluții alternative pe termen lung. În timp ce autoritățile și salvatorii depun eforturi pentru a-i ajuta pe cetățeni, este clar că fără un plan sustenabil de management al resurselor și modernizarea instalațiilor, situații similare ar putea afecta din nou regiunea.

Foto: Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) România, Facebook
Text realizat de Radu pentru Romania-Insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.