Știri naționale și internaționale

Creșterea Plăților Digitale în România Depășește Infrastructura Comercianților

Redacția•17 noiembrie 2025

Pe scurt

Creșterea rapidă a plăților digitale în România depășește infrastructura existentă a comercianților, conform analizei lui Imran Vilcassim, Chief Commercial Officer la BPC, care subliniază nevoia adoptării soluțiilor mobile POS ca răspuns practic la această evoluție. Estimările indică faptul că volumul total al plăților digitale va atinge aproximativ 93,5 miliarde de dolari până în 2030, cu o rată anuală compusă de peste 20%, iar utilizarea cardurilor, portofelelor digitale și codurilor QR devine tot mai comună în retail, ospitalitate și servicii. Pandemia a accelerat adoptarea plăților contactless, iar penetrarea telefoanelor mobile și extinderea comerțului electronic și în afara zonelor urbane au transformat comportamentul consumatorilor, reducând utilizarea numerarului de la 45% în 2020 la 21% în 2023, în timp ce accesul la conturi bancare a ajuns la 76% în 2024, cu 22,4 milioane de carduri active. Totuși, infrastructura pentru comercianți nu ține pasul, existând circa 260.000 de terminale pentru aproximativ 521.000 de IMM-uri care compun aproape 99,7% din companiile active, majoritatea fiind lipsiți de opțiuni accesibile pentru plăți digitale. Legea nr. 406/2023 impune din iunie 2024 tuturor firmelor înregistrate oferirea obligatorie a cel puțin unei metode de plată electronică, iar terminalele mobile POS – sub formă de SoftPOS (aplicație securizată pe telefoane NFC Android) sau mPOS (dispozitive portabile Android) – devin soluția ideală pentru acceptarea rapidă, ieftină și fiabilă a plăților, mai ales pentru microîntreprinderi. Aceste terminale nu doar facilitează tranzacțiile, ci oferă și funcții de emitere a chitanțelor digitale, programe simple de fidelizare, înregistrarea vânzărilor și exporturi clare la final de zi, lucru deosebit de util în reducerea disputelor și gestionarea stocurilor. Aceste metode sunt deja susținute de băncile românești, cum ar fi Banca Transilvania, care a integrat plata contactless în rețeaua sa extinsă și a lansat servicii moderne precum Apple Pay, Garmin Pay și Fitbit Pay, ajungând la o cotă de piață de peste 40% și un procent de peste 80% din plățile POS contactless. Totodată, băncile au un rol decisiv în încurajarea adoptării prin simplificarea procesului de onboarding, activarea rapidă a plăților și suportul continuu în timpul tranzacțiilor. Astfel, transformarea digitală a plăților în România este despre adaptarea acceptării oriunde au loc vânzările, iar succesul depinde de implementarea eficientă a tehnologiilor mobile POS, care asigură comercianții că pot respecta noile reglementări cu efort minim și pot crește afacerile într-un mediu digital din ce în ce mai competitiv. România intră astfel într-o etapă accelerată de modernizare a plăților digitale, unde tehnologia inteligentă și ușor de accesat devine cheia creșterii sustenabile și incluziunii economice.

Creșterea plăților digitale în România depășește infrastructura comercianților: Soluția practică este terminalul mobil POS

Imran Vilcassim, Chief Commercial Officer pentru Platforme Digitale la BPC, analizează cum ritmul accelerat al creșterii plăților digitale în România depășește capacitatea infrastructurii comercianților și de ce terminalele mobile POS devin soluția ideală pentru această provocare.

Plățile digitale cresc rapid, dar comercianții nu țin pasul

Volumul plăților digitale în România este pe o traiectorie ascendentă spectaculoasă, estimările independente arătând că valoarea tranzacțiilor digitale va ajunge aproape de 93,5 miliarde de dolari până în 2030, cu o creștere anuală compusă de peste 20%. În viața de zi cu zi, plățile prin card, portofele electronice și coduri QR sunt tot mai des întâlnite în retail, turism și servicii.

Aceste tendințe sunt confirmate și de datele oficiale: Banca Centrală Europeană raportează o creștere constantă a numărului și valorii plăților cu cardul, iar Eurostat arată că un număr mult mai mare de români fac cumpărături online comparativ cu acum 10 ani. Pandemia a impulsionat adoptarea plăților contactless, iar penetrarea telefoanelor mobile a ajuns la nivel de saturare, extinzând comerțul electronic și în zonele non-urbane. Astfel, între 2020 și 2023, utilizarea numerarului a scăzut de la 45% la doar 21%. În 2024, rata de deținere a unui cont bancar a ajuns la 76%, iar cardurile active circulă în peste 22,4 milioane de exemplare. Mai mult decât atât, valoarea plăților efectuate prin portofele digitale și telefoane mobile ar putea depăși 23 de miliarde de dolari în 2025.

Infrastructura comercianților rămâne în urmă

Deși consumatorii s-au adaptat rapid la noile forme de plată, comercianții nu au replicat în aceeași măsură. România dispune de aproximativ 260.000 de terminale POS care acceptă carduri, dar acestea deservesc aproximativ 521.000 de IMM-uri, care reprezintă 99,7% din companiile active și contribuie la 66% din angajările în sectorul privat non-financiar și 56% din valoarea adăugată brută. Cererea pentru soluții digitale este mare peste tot, însă un număr semnificativ de comercianți mai mici sunt încă excluși.

În iunie 2024, a intrat în vigoare Legea nr. 406/2023, care obligă toate afacerile înregistrate să ofere cel puțin o metodă de plată fără numerar. Această regulă nu impune o tehnologie anume – poate fi un terminal clasic sau o soluție sigură pe telefon – astfel încât întrebarea practică este nu dacă să accepte plăți electronice, ci cum să o facă într-un mod fiabil și economic.

Terminalele mobile POS – soluția indispensabilă

Aici intervin terminalele mobile POS, disponibile în două variante principale:

SoftPOS – o aplicație securizată instalată pe un telefon Android cu NFC care permite plata contactless și emite automat un bon digital.
mPOS – dispozitive compacte Android, portabile, folosite de angajați în diverse locații, capabile să gestioneze plăți și periferice suplimentare dacă este necesar.

Pentru mulți comercianți, această soluție este singura viable pentru a accepta plăți fără a face investiții majore în infrastructură. Instalarea unei aplicații certificată pe un telefon NFC permite startul rapid al activității, fără vizite ale tehnicienilor și fără costuri inițiale pentru terminale fizice. Același principiu se aplică echipelor mai mari, care pot folosi mPOS pentru a acoperi toate punctele unde se fac vânzările.

Terminalele mobile POS nu aduc doar un nou format hardware, ci și funcționalități suplimentare utile: emiterea de bonuri digitale, gestionarea unor programe simple de fidelizare, înregistrarea detaliată a vânzărilor și rapoarte clare la sfârșitul zilei. Aceste elemente reduc neînțelegerile, susțin deciziile privind stocurile și facilitează discuțiile despre credite, aspecte esențiale pentru microîntreprinderile românești.

Impactul în diverse sectoare economice

Adoptarea terminalelor mobile este vizibilă în turism – pensiuni și ghizi care fleaxează cu turiști străini fără a fi nevoie de echipamente costisitoare –, în agricultură, unde micii producători pot încasă direct la piață – și pentru furnizorii de servicii sau meseriași care lucrează mobil. Plata se face exact acolo unde are loc vânzarea, nu invers.

Aceste soluții sunt susținute de băncile românești, ceea ce consolidează încrederea, facilitează înscrierea și reconcilierea plăților. Potrivit datelor Visa prezentate la conferința Banking 4.0, în 2024 existau deja circa 25.000 de puncte de acceptare în România folosind SoftPOS.

Exemplul Banca Transilvania

Banca Transilvania a anticipat această schimbare și a adaptat ofertele sale de merchant acquiring folosind platforma SmartVista a BPC, care integrează modalități moderne de plată într-un singur sistem. În 2019, a introdus Apple Pay, Garmin Pay și Fitbit Pay, popularizând astfel plățile rapide contactless și cardurile stocate digital. Reteaua sa de POS a devenit a doua ca mărime din România, deservind peste 110.000 de comercianți cu o cotă de piață de peste 40%, în timp ce 80% dintre tranzacțiile POS au devenit contactless.

Comercianții au remarcat o experiență operațională mai eficientă: onboarding mai rapid, mai puține plăți eșuate, rapoarte de final de zi bine organizate, plus facilități precum conversia dinamică a valutei, comisioane în anumite situații, programe de fidelizare și tranzacții inițiate de comercianți. Totodată, banca a extins serviciile cu transferuri Western Union și a lansat prima plată din portofelul digital al Identității Digitale Europene în România.

Rolul băncilor în promovarea adopției digitale

Deși unii comercianți încă ezită, considerând că digitalizarea implică costuri mari, contracte complicate și intervenția tehnicienilor, realitatea este că soluțiile mobile POS le elimină pe toate acestea. Prin semnarea contractului chiar pe dispozitivul care va accepta plățile și activarea rapidă, se încurajează adoptarea. Banca Transilvania este un exemplu clar că, atunci când experiența de zi cu zi este fără probleme, acceptarea tehnologiei digitale devine naturală.

Băncile au o oportunitate uriașă de a extinde adoptarea digitală, deoarece combinația dintre servicii de merchant acquiring și terminale mobile reduce costurile și crește accesibilitatea. Terminalele nu mai sunt doar niște "cutii", ci instrumente de business care oferă analize simple, rapoarte fiscale clare și metode de implicare a clienților pe segmentul de IMM-uri mici. Un singur telefon mobil poate acoperi piețe dificil de atins cu terminale tradiționale, iar datele generate susțin sprijinul continuu oferit acestor clienți mici.

Concluzie: Creșterea plăților digitale în România se bazează pe adaptare rapidă și execuție

Povestea plăților în România este despre acceptarea oriunde își desfășoară activitatea afacerile. Reglementarea stabilește cadrul minim, cererea este clară și disponibilitatea terminalelor mobile, de la SoftPOS la mPOS, oferă comercianților un instrument practic și accesibil pentru a răspunde nevoilor pieței. Cheia este acum implementarea: să aduci comercianții online pe dispozitivele pe care deja le folosesc, să asiguri o experiență de plată stabilă chiar și în vârf de activitate și să livrezi rapoarte finale de încredere. Așa respectarea legii devine obișnuință… iar aceasta se transformă în impuls pentru creșterea economică.

Articol realizat pe baza expertizei oferite de BPC.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.