Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Cota profitului în România scade la 48,1% în 2024, dar rămâne una dintre cele mai mari din Europa

Redacția08 decembrie 2025
Cota profitului în România scade la 48,1% în 2024, dar rămâne una dintre cele mai mari din Europa

Pe scurt

În 2024, România a înregistrat o scădere a cotei profitului repartizat capitalului la 48,1%, conform datelor Eurostat publicate pe 7 decembrie, marcând al doilea an consecutiv de scădere, însă rămânând totuși una dintre cele mai ridicate din Europa; media Uniunii Europene se situează la 40%, cu țări dezvoltate precum Franța (32,2%) și Germania (37,2%) având valori sub medie. Această diminuare este parte a unei tendințe continentale influențată probabil de presiunile asupra profitabilității generate de creșterea prețurilor la energie. Chiar și așa, România se menține în topul țărilor cu o proporție ridicată de valoare adăugată distribuită proprietarilor de capital, fiind depășită doar de Slovacia cu 49%, în timp ce Bulgaria, deși nu a publicat date în 2024, a raportat istoric niveluri ridicate. Valorile mari ale cotei profitului pot fi asociate fie economiilor intensive în capital cu activități de mare valoare adăugată, fie economiilor intensive în muncă care beneficiază de costuri reduse ale forței de muncă – România făcând probabil parte din această a doua categorie. Eurostat definește cota profitului ca surplusul brut de exploatare generat după deducerea compensațiilor pentru muncă, astfel că un nivel mai scăzut poate indica profituri mai mici sau o tendință spre producție mai intensivă în muncă, iar o valoare mai ridicată reflectă profitabilitate puternică sau predominanța activităților intensive în capital. Această situație economică particulară plasează România într-un context important în economia europeană, evidențiind în același timp provocările legate de costurile energetice și structura pieței muncii.

Cota profitului în România scade la 48,1% în 2024, dar rămâne una dintre cele mai mari din Europa

Conform unui raport Eurostat publicat pe 7 decembrie 2024, cota profitului în România, definită ca partea din valoarea adăugată distribuită capitalului (în detrimentul forței de muncă) de către companiile non-financiare, a scăzut pentru al doilea an consecutiv, ajungând la 48,1%. Această valoare este semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene, care se cifrează la 40,0%. În țări dezvoltate precum Franța (32,2%) și Germania (37,2%), cota profitului este mult sub media europeană.

Contextul scăderii cotei profitului în Europa

Reducerea cotei profitului este un fenomen observat la nivelul întregii Europe și pare a fi influențat de factorii macroeconomici, în special de presiunile crescute asupra profitabilității provocate de majorarea prețurilor la energie. Aceste costuri suplimentare au pus o presiune considerabilă asupra afacerilor, făcând dificilă menținerea unui nivel constant al profitului în diversi sectoare economice.

România, printre statele cu cea mai mare cotă a profitului

În pofida acestui declin, România se menține în fruntea clasamentului țărilor din Uniunea Europeană privind ponderea valorii adăugate alocate proprietarilor de capital. Singura țară din UE, cu date publicate pentru 2024, care a raportat o cotă a profitului mai mare este Slovacia, cu 49%. Bulgaria nu a publicat recentele cifre pentru anul curent, însă datele anterioare arată și acolo niveluri ridicate.

Ce poate indica o cotă înaltă a profitului?

Valorile ridicate ale cotei profitului pot reflecta două situații economice distincte: fie economii capital-intensive, orientate către activități cu valoare adăugată ridicată, fie economii intensive în forță de muncă, care profită de costurile reduse ale muncii. În cazul României, este probabil ca această cifră să fie asociată celei de-a doua situații, reflectând structura economică bazată pe utilizarea forței de muncă ieftine.

Cum definește Eurostat cota profitului?

Eurostat definește cota profitului drept excedentul brut de exploatare generat de companii după ce sumele plătite pentru compensarea muncii (salarii și beneficii) au fost deduse. Astfel, un procentaj mai scăzut poate semnala fie o reducere a profiturilor, fie o orientare mai pronunțată către producția intensă în muncă. În schimb, o cotă ridicată denotă fie o profitabilitate mai robustă, fie o dominanță a activităților capital-intensive în structura economică.


România, cu o cotă a profitului de 48,1% în 2024, continuă să se evidențieze în cadrul Uniunii Europene, în pofida unei tendințe generale de scădere la nivel european. Această cifră indică, pe de o parte, condițiile economice locale și strategia de utilizare a costurilor de muncă, și pe de altă parte, impactul global al crizelor energetice asupra profitabilității companiilor.

[Foto: Vlad Ispas/Dreamstime.com]

Pentru mai multe analize economice detaliate din România, rămâneți conectați la sursele noastre de informare.


Articol redactat de Iulian – redactor România Insider

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.