Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Corinthia București pregătește actul final al seriei de cine Michelin

Redacția•29 noiembrie 2025
Corinthia București pregătește actul final al seriei de cine Michelin

Pe scurt

Seria de cine Michelin de la Corinthia Grand Hotel du Boulevard din București se apropie de final cu o seară memorabilă ce va avea loc pe 4 decembrie, când bucătarul Rodrigo Castelo, deținător al unei stele Michelin și a unei stele verzi, va aduce în prim-plan o filozofie culinară profundă și sustenabilă. După luni în care cei mai celebri bucătari din Europa au transformat Boulevard 73 într-un veritabil spectacol gastronomic, ultimele momente nu vor fi despre spectacol, ci despre semnificație, propunând o experiență culinară liniștită și autentică, ce pune accent pe ingrediente locale și respect față de mediu. Această serie a însemnat pentru București mai mult decât o rotație de stele Michelin; a fost o declarație clară că orașul a intrat cu drepturi depline în peisajul fine dining-ului european. Sala elegantă a Boulevard 73, o fostă sală de bal restaurată, va fi decorul perfect pentru această concluzie, oferind o atmosferă deosebită, în care fiecare detaliu – de la lumini calde până la liniștea dinaintea primei farfurii – invită la crearea unor amintiri de neuitat. Pentru cei care încă ezită, mai există câteva locuri disponibile la această cină finală, o oportunitate rară de a trăi o experiență culinară cu adevărat memorabilă, într-un oraș care nu mai așteaptă să fie descoperit, ci să impresioneze. Seria Michelin Nights de la Corinthia Bucharest nu servește doar cine, ci scrie ultimul capitol al unei povești care merită gustată și povestită mult timp după ce desertul a fost savurat. Descoperă mai multe detalii și rezervă-ți locul la https://www.corinthia.com/en-gb/bucharest/boulevard73/michelin-nights/.

Corinthia București pregătește actul final al seriei de cine Michelin

O ultimă stea care strălucește: Corinthia Bucharest pregătește actul final al serii Michelin Dinner

Unele cine sunt doar consumate, altele rămân în amintire. La Corinthia Grand Hotel du Boulevard, ultimele luni au fost asemenea unei opere culinare liniștite, în care unii dintre cei mai renumiți bucătari din Europa au pășit unul câte unul în bucătăria restaurantului Boulevard 73, lăsând în urmă mai mult decât simple meniuri – au lăsat povești.

Acum, pe 4 decembrie, cortina cade.

Ultimul act al serii Michelin Dinner cu un oaspete special

Seria serilor culinare Michelin Dinner își încheie ultima reprezentație cu un invitat care vine nu doar însoțit de o stea Michelin, ci cu o întreagă filozofie. Executive Chef Pedro Mendes îl primește pe Chef Rodrigo Castelo, deținător al unei rarități – atât o stea Michelin, cât și o stea Verde, care onorează nu doar excelența, ci și conștiința. Pentru el, sustenabilitatea nu e o modă, ci un sistem de valori: ingrediente locale, arome construite cu respect și o bucătărie care gândește la fel de mult cât gătește.

Această cină de închidere nu este despre spectacol, ci despre un mesaj profund. Dacă seriile anterioare au impresionat prin tehnică, teatralitate și meniuri îndrăznețe, ultimul capitol promite un moment mai liniștit, totodată adânc și plin de sens. Este o revenire la esență, o senzație că această serie nu se încheie, ci doar își ia o pauză.

„Acesta este un oaspete care gătește cu scop și intenție”, spune Mendes. „Iar pentru o ultimă seară, scopul este exact ce ai nevoie.”

O stagiune scrisă în arome

De la prima seară a seriei, sala de mese de la Boulevard 73 a fost multe lucruri: un pașaport, o invitație în culise, o galerie intimă a gusturilor. Fiecare bucătar a sosit cu limbajul său unic, cu propria gramatică a savorilor și a condimentelor. Și doar pentru o noapte sau două, Bucureștiul a învățat să le vorbească fluent.

Au fost meniuri care ne-au plimbat pe malurile mării și altele care au urcat pe potecile munților. Farfurii care șopteau povești din patrimoniu, altele ce se avântau fără rețineri în modernitate. Au existat seri în care tăcerea după ultima porție a fost cel mai înalt compliment pe care o bucătărie îl poate primi.

Pentru un oraș ce se afirmă tot mai puternic pe scena fine-dining-ului, această serie a fost mai mult decât o succesiune de stele Michelin. A fost o declarație clară: Bucureștiul nu mai așteaptă la rând. A sosit.

Un salon de mese în plină glorie

Boulevard 73, fiind o fostă sală de bal restaurată cu gust, capătă o energie aparte în luna decembrie. Lumina iernii cade diferit, candelabrele strălucesc cu o lumină caldă și intenționată, iar fețele de masă par să asculte mai atent. Se instaurează o liniște solemnă înaintea primului fel, acel moment rareori întâlnit, când spațiul pare să conștientizeze că urmează ceva cu adevărat special.

Pe 4 decembrie, această atmosferă va atinge puritatea sa maximă. Nu este doar ultimul eveniment al unei serii, este clipa în care totul devine amintire. Pentru cei norocoși care vor avea un loc la masă, o poveste ce va dăinui mult după ce ultima felie de desert va fi servită.

Pentru cei care stau încă pe gânduri

Există încă câteva locuri disponibile. Nu multe, dar suficiente pentru cei care înțeleg că există seri ce nu pot fi amânate. Pentru că nu orice seară merită să fie un final. Și nu orice oraș are șansa să găzduiască un asemenea eveniment.

Pe 4 decembrie, Corinthia Bucharest nu servește doar o cină. Servește ultimul capitol al unei povești culinare care merită gustată.

Descoperă mai multe despre această serie memorabilă pe site-ul oficial Corinthia București.

Acest conținut este realizat în parteneriat.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.