Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Corden BioChem va deschide în 2026 o fabrică de bioetanol în România preluată de la Clariant

Redacția•06 noiembrie 2025
Corden BioChem va deschide în 2026 o fabrică de bioetanol în România preluată de la Clariant

Pe scurt

Corden BioChem, expert în biotehnologie industrială, își propune să reia producția la fabrica de bioetanol preluată de la producătorul elvețian Clariant în sudul României, în localitatea Podari (Lunca Jiului), după ce Consiliul Concurenței a autorizat achiziția furnizorului de abur și energie electrică, o etapă esențială pentru funcționarea unității. Fabrica va deveni operațională în 2026, conform anunțului companiei pe site-ul său oficial. Corden BioChem a preluat această facilitate în iulie 2024, după ce anterior demarase planurile de reluare a activității în mai 2024, însă lipsa unui furnizor de energie termică și electrică a împiedicat punerea în aplicare a acestor intenții. Recent, Consiliul Concurenței a aprobat tranzacția prin care Corden BioChem România va prelua activele societății Getec Servicii Energetice, responsabilă cu livrarea aburului și electricității către fabrică. Planurile firmei includ reluarea producției de bioetanol de prima generație (1G), folosind materii prime locale precum melasa și amidonul, cu o capacitate de producție estimată la câteva zeci de mii de tone anual, concomitent cu crearea unor noi locuri de muncă și consolidarea unei echipe locale specializate. Această inițiativă sprijină și respectarea Ordonanței de Guvern nr. 33/2023, privind conținutul minim de biocombustibili în carburanți, reducând astfel dependența României de combustibilii importați. Fabrica a fost inițial deschisă și finanțată de Clariant, care în 2022 a început producția comercială de etanol celulozic de generația a doua, investind 140 milioane de euro, cu sprijin financiar UE de 40 milioane euro prin programul Bio-Based Industries Joint Undertaking. Producția planificată era de circa 50.000 tone de biocombustibili din reziduuri agricole locale, însă Clariant a încetat activitatea în decembrie 2023 din cauza pierderilor financiare și a investițiilor neviabile necesare pentru extindere. În acest context, preluarea de către Corden BioChem reprezintă o renaștere promițătoare a industriei bioetanolului în România și o consolidare a poziției țării pe harta europeană a producției durabile de biocombustibili.

Corden BioChem va deschide în 2026 o fabrică de bioetanol în România preluată de la Clariant

Corden BioChem va redeschide în 2026 fabrica de bioetanol preluată de la Clariant în România

Corden BioChem, un specialist în biotehnologia industrială, se pregătește să reia producția la fabrica de bioetanol preluată de la compania elvețiană Clariant în sudul României, în zona Podari – cunoscută și ca „Câmpia Romanaților” sau „Mica Valahie”, conform denumirii folosite de firmă. Decizia vine după ce Consiliul Concurenței a dat undă verde pentru achiziția furnizorului de abur și energie electrică al acestei unități.

Pe site-ul oficial, Corden BioChem a anunțat că fabrica de la Podari va fi operațională începând cu anul 2026.

Tranzacția și redeschiderea fabricii

Fabrica, aflată în stare de inactivitate la preluarea sa, a fost achiziționată în iulie 2024 de către Corden BioChem, în baza unui acord realizat prin compania-mamă a acesteia, ICIG. Inițial, anul acesta, în luna mai, compania declarase intenția reluării producției, însă lipsa unui furnizor de energie și abur a stagnat planurile până recent.

Consiliul Concurenței a aprobat acum tranzacția prin care Corden BioChem România va prelua anumite active ale Getec Servicii Energetice, compania responsabilă cu alimentarea în abur și energie a fabricii din Podari, conform informațiilor publicate de Economica.net.

Planurile Corden BioChem

După finalizarea acestei operațiuni, Corden BioChem intenționează să reia producția de bioetanol la fabrica din Dolj și să dezvolte noi produse în domeniul biotehnologiei, astfel consolidând poziția României pe harta europeană a producției sustenabile.

„Inițial, vom valorifica infrastructura existentă pentru fabricarea bioetanolului de generația întâi (1G), folosind materii prime locale, precum melasa și amidonul. Capacitatea estimată de producție inițială se ridică la zeci de mii de tone anual. Totodată, ne propunem să întărim echipa de specialiști locali, generând zeci de locuri de muncă în regiune. Această inițiativă sprijină și respectarea obligației distribuitorilor de carburanți de a pune pe piață un conținut minim de biocarburanți, în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 33/2023, contribuind astfel la reducerea dependenței de combustibili importați”, se arată în comunicatul companiei, publicat la începutul anului.

Istoricul fabricii Clariant

Proiectul a fost inițiat de Clariant în 2022, când producătorul elvețian a început fabricația primei cantități comerciale de bioetanol celulozic la fabrica sa din Podari, în urma unei investiții de 140 milioane de euro. Conform contractului pe termen lung semnat, întreaga producție urma să fie încheiată către Shell.

La momentul lansării a fost anunțat că uzina va produce circa 50.000 de tone anual de biocarburanți de generație a doua, folosind 250.000 de tone de reziduuri agricole locale drept materie primă.

Cu toate acestea, din cauza pierderilor financiare continue, Clariant a decis în decembrie 2023 să oprească activitatea. Motivația principală a fost necesitatea unor investiții suplimentare semnificative, fără a preconiza un randament viabil. În total, grupul elvețian a investit 140 milioane euro în acest proiect, dintre care 40 milioane euro au fost finanțare europeană prin Bio-Based Industries Joint Undertaking (BBI).

Impactul asupra industriei și comunității locale

Reluarea producției la Podari de către Corden BioChem aduce cu sine o perspectivă optimistă pentru economia și mediul de afaceri din regiune. Pe lângă crearea unor noi locuri de muncă, revitalizarea fabricii va susține creșterea sustenabilă a sectorului energetic românesc și independența față de importurile de combustibili.

Această mișcare vine într-un moment cheie, când România începe să pună tot mai mult accent pe biotehnologiile moderne și pe reducerea amprentei ecologice, aliniindu-se la obiectivele Uniunii Europene privind energia verde și dezvoltarea durabilă.

Foto: Clariant.com
Redactat de Iulian pentru Romania-Insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.