Știri locale • Dolj02 noiembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Consumul românilor de băuturi non-alcoolice scade cu 3,8% în 2024

Redacția•21 decembrie 2025
Consumul românilor de băuturi non-alcoolice scade cu 3,8% în 2024

Pe scurt

Consumul mediu de băuturi non-alcoolice în România a scăzut cu 3,8% în 2024 comparativ cu anul precedent, înregistrând o reducere de 9,3 litri per persoană, potrivit unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică și citat de Economica.net. Consumul anual total per capita, ce include apă minerală, băuturi răcoritoare și bere fără alcool, a fost de 244 de litri, adică aproximativ 20 de litri pe lună, scăderea fiind generată în principal de o reducere a consumului de apă minerală. Consumul mediu de apă minerală a scăzut cu 4,9%, ajungând la 117,5 litri per persoană, revenind la nivelurile din 2022 după creșterea constantă observată între 2021 și 2023. De asemenea, consumul de băuturi răcoritoare a scăzut cu 3,3%, influențat de majorarea prețurilor cauzată de introducerea unei taxe pe zahăr, inversând astfel o tendință de creștere începută în 2020. Singura categorie care a înregistrat creștere a fost berea nealcoolică, cu un plus de 12,5%, ajungând la 5,4 litri per capita în 2024. Datele INS relevă că aprovizionarea cu aceste băuturi a fost asigurată printr-un mix de producție internă, importuri și stocuri existente, producția totală scăzând marginal cu 0,3%, iar importurile cu 9,1%, în timp ce stocurile inițiale au crescut cu 11,7%. Sursele totale de băuturi non-alcoolice au crescut ușor față de 2023, iar apa minerală a rămas dominantă în consum, deși și-a redus ușor cota de piață, în timp ce ponderea băuturilor răcoritoare și a berii nealcoolice a crescut. Studiul mai indică o diminuare a consumului mediu de vin și băuturi spirtoase în 2024, în timp ce consumul de bere a rămas relativ constant, reflectând schimbările preferințelor și impactul economic asupra comportamentului consumatorilor români în sectorul băuturilor non-alcoolice.

Consumul românilor de băuturi non-alcoolice scade cu 3,8% în 2024

Consumul românilor de băuturi nealcoolice a scăzut cu 3,8% în 2024

Un studiu recent realizat de Institutul Național de Statistică (INS), citat de Economica.net, arată că românii au redus consumul mediu de băuturi nealcoolice cu 3,8% în 2024, ceea ce echivalează cu o scădere de 9,3 litri pe cap de locuitor față de anul precedent. Această tendință afectează principalele categorii de băuturi nealcoolice, inclusiv apa minerală, sucurile răcoritoare și berea fără alcool.

Consumul total pe cap de locuitor: 244 litri anual

În 2024, consumul anual mediu per persoană de băuturi non-alcoolice a ajuns la 244 litri, adică aproximativ 20 de litri pe lună. Această cifră include apa minerală, băuturile carbogazoase și berea fără alcool. Principalul factor care a condus la această scădere a fost consumul mai redus de apă minerală, înregistrând un recul semnificativ comparativ cu anul anterior.

Apa minerală: consum în scădere după o perioada de creștere

Consumul mediu de apă minerală a scăzut în 2024 la 117,5 litri pe cap de locuitor, în scădere cu 4,9% față de 2023, ceea ce înseamnă circa șase litri mai puțin per persoană. Această cifră marchează o revenire la nivelurile din 2022, anul urmând o tendință descendentă după creșterile constante înregistrate din 2021. În anul precedent, industria apei minerale raportase o creștere de 4,5% a consumului.

Sucurile răcoritoare, afectate de majorarea prețurilor

Consumul de sucuri răcoritoare a scăzut și el în 2024, fiind influențat în mare parte de creșterea prețurilor de vânzare cu amănuntul, ca urmare a introducerii taxei pe zahăr. Datele INS indică o reducere de 3,3% a consumului mediu, adică 3,9 litri mai puțin pe cap de locuitor față de 2023. Această scădere a întrerupt un trend ascendent care începuse în 2020, an în care consumul mediu pe cap de locuitor era sub 100 de litri. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în 2021, când consumul de sucuri răcoritoare a explodat cu 28,5% față de anul precedent.

Berea fără alcool – singurul segment în creștere

Singura categorie de băuturi nealcoolice care a înregistrat un avans în 2024 a fost berea fără alcool. Consumul mediu pe cap de locuitor a urcat cu 12,5%, ajungând la 5,4 litri, cu 0,6 litri mai mult față de 2023. Această evoluție subliniază o schimbare a preferințelor consumatorilor români spre opțiuni alternative în sectorul băuturilor nealcoolice.

Producție, importuri și stocuri: resursele pentru consum

Conform datelor INS, consumul a fost asigurat printr-un mix între producția internă, importuri și stocuri existente. Producția totală de băuturi nealcoolice a scăzut ușor cu 0,3% față de 2023, ajungând la 48,4 milioane de hectolitri. Importurile au cunoscut o diminuare mai accentuată, de 9,1%, reprezentând acum doar 5,7% din totalul resurselor disponibile pe piață. Contrar acestor tendințe, stocurile inițiale la începutul anului au crescut cu 11,7% față de anul anterior.

Din această cauză, resursele totale de băuturi nealcoolice au crescut ușor, cu aproximativ 7.600 hectolitri în raport cu 2023, ceea ce poate indica o aprovizionare mai bună pentru începutul anului sau un surplus pe anumite segmente.

Ponderea pe piață a principalelor categorii

Apa minerală și-a menținut statutul de lider în consumul de băuturi nealcoolice, deși ponderea sa pe piață a scăzut cu 0,6 puncte procentuale. Sucurile răcoritoare au crescut ușor, cu 0,3 puncte procentuale, iar berea fără alcool a reușit, de asemenea, un câștig de 0,3 puncte procentuale în cotă de piață.

Alte băuturi alcoolice: scăderi înregistrate

Aceeași analiză a INS relevă o scădere a consumului mediu pe cap de locuitor pentru vin și băuturile spirtoase în 2024, în timp ce consumul de bere tradițională a rămas aproximativ constant în comparație cu anul precedent.

Aceste cifre reflectă o schimbare interesantă în comportamentul de consum al românilor în sectorul băuturilor nealcoolice și alcoolice, influențată de factori economici, politici fiscale și preferințe în evoluție.

iulian@romania-insider.com
(Foto: Iryna Kushnarova/Dreamstime.com, generat AI)

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.