Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Consulatul României din New York aduce un omagiu românului care a mediat vânzarea Alaskăi către SUA

Redacția26 noiembrie 2025
Consulatul României din New York aduce un omagiu românului care a mediat vânzarea Alaskăi către SUA

Pe scurt

Consulatul României din New York a adus un omagiu lui George Pomuț, un român-american puțin cunoscut care a jucat un rol esențial în istoria Statelor Unite prin medierea vânzării Alaska către SUA. Născut în orașul Gyula, într-o familie românească, Pomuț a participat la Revoluția din 1848, iar după înfrângere a fugit în America pentru a scăpa de pedeapsa cu moartea. Acolo, s-a înrolat voluntar în Războiul Civil american pentru Uniune, urcând până la rangul de general brigadier. Initiat în masonerie, Pomuț a fost numit consul general american la Sankt Petersburg, unde a gestionat relațiile cu țarul Rusiei. În 1867, când Rusia dorea să vândă Alaska pentru a nu o pierde în fața Angliei fără beneficii, Pomuț a condus negocierile secrete, folosindu-și abilitățile lingvistice și diplomate pentru a convinge Rusia să vândă o vastă suprafață de 1,7 milioane km² către SUA pentru doar 7,2 milioane de dolari, o tranzacție ulterior considerată cea mai bună investiție a Statelor Unite. Descoperirile ulterioare de aur și petrol au transformat Alaska într-o sursă de resurse ce generează sute de miliarde de dolari anual. După încheierea mandatului său diplomatic, Pomuț a rămas respectat la Sankt Petersburg, unde a murit sărac în 1882, fiind înmormântat în cimitirul Smolensk. În al Doilea Război Mondial, comunitatea româno-americană a lansat o campanie de strângere de fonduri pentru a finanța un vas al marinei americane, iar Liberty Ship SS George Pomuț a onorat numele său până în 1970. Pentru a celebra moștenirea sa, Ritul Scoțian Român i-a oferit Congresului SUA un portret remarcabil încadrat în stil florentin din secolul XIX, evidențiind astfel contribuția majoră a lui George Pomuț la istoria americană și legăturile culturale dintre România și Statele Unite.

Consulatul României din New York aduce un omagiu românului care a mediat vânzarea Alaskăi către SUA

Consulatul General al României la New York a readus în atenția publicului povestea fascinantă a lui George Pomuț (George Pomutz, născut Gheorghe Pomuț), un româno-american care a jucat un rol esențial în istoria Statelor Unite, prin medierea vânzării terenului Alaska către SUA. Deși contribuția sa este recunoscută în istoria americană, Pomuț rămâne astăzi o figură puțin cunoscută, după cum a subliniat însuși Consulatul.

Din Transilvania în America

George Pomuț s-a născut în orașul Gyula, aflat în prezent în Ungaria, într-o familie de etnie română. A luptat în Revoluția de la 1848, iar după înfrângerea acesteia, a fost condamnat la moarte, astfel că a fugit în Statele Unite pentru a-și salva viața. În America s-a înrolat voluntar în războiul civil american, luptând de partea Uniunii și urcând până la gradul de general de brigadă.

Potrivit sursei Atlantico.fr, el a fost membru al francmasoneriei, fiind inițiat în Ritul Scoțian și frecventând Loja Pythagoras. După încheierea războiului, președintele american Andrew Jackson l-a numit consul general al SUA la Sankt Petersburg, Rusia. Rolul său principal a fost să mențină relații bune cu țarul rus.

Negociatorul unei afaceri uriașe

În 1867, Rusia era hotărâtă să vândă teritoriul Alaska, temându-se că va pierde regiunea în favoarea britanicilor, fără a obține ceva în schimb. În acest context, George Pomuț a jucat rolul cheie în negocieri, care au fost ținute sub tăcere la început. Deși americanii erau sceptici față de această „bucată de teren înghețat și aproape pustiu”, Pomuț, care stăpânea nu mai puțin de opt limbi străine, a reușit să convingă rușii să vândă o suprafață uriașă de aproximativ 1,7 milioane km² – de șapte ori suprafața României – pentru suma de 7,2 milioane de dolari. Aceasta echivalează cu doar câțiva cenți pe acru. Ajustat la inflație, această sumă ar reprezenta între 113 și 160 milioane de dolari în ziua de azi.

Tranzacția a fost semnată oficial pe 30 martie 1867 și a devenit considerată cea mai bună investiție din istoria Statelor Unite. La scurt timp după, Alaska a fost descoperită a avea rezerve importante de aur și petrol, iar valoarea resurselor extrase depășește în prezent sute de miliarde de dolari anual.

Ultimii ani și recunoștința adusă lui Pomuț

După îndeplinirea mandatului, George Pomuț a rămas în Rusia, unde a fost respectat și apreciat. A murit în 1882, la Sankt Petersburg, trăind modest după ce a donat o mare parte din averea sa. A fost înmormântat în cimitirul Smolensk.

În anul 1944, în plină perioadă a celui de-al Doilea Război Mondial, comunitatea româno-americană a inițiat o campanie de strângere publică de fonduri pentru finanțarea unei nave de război a Marinei SUA. Guvernul american a acceptat donația, astfel că nava Liberty Ship SS George Pomuț a fost lansată, a trecut prin luptele războiului și a rămas în serviciu până în 1970.

Pentru a onora memoria și faptele lui George Pomuț, Ritul Scoțian Românesc a oferit Congresului Statelor Unite un portret remarcabil al acestuia, înrămat într-o ramă originară din Florența, din secolul al XIX-lea.


Pentru mai multe detalii despre viața și contribuțiile lui George Pomuț, precum și istoria incredibilă a vânzării Alaskăi, urmăriți paginile oficiale ale Consulatului General al României la New York. Această poveste ne amintește cum un fiu al României a reușit să schimbe cursul istoriei într-un context internațional complex.

George Pomuț
Foto: Consulatul General al României la New York

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.