Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Constructorul român UMB preia combinatul siderurgic ArcelorMittal Hunedoara

Redacția•30 decembrie 2025
Constructorul român UMB preia combinatul siderurgic ArcelorMittal Hunedoara

Pe scurt

UMB Steel, companie parte a grupului cunoscut pentru construcția de autostrăzi și drumuri UMB, a achiziționat ArcelorMittal Hunedoara pentru suma totală de 12,5 milioane de euro, marcând o mișcare strategică importantă pe piața industrială românească. ArcelorMittal Hunedoara, ce a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 511 milioane RON și avea 477 angajați, s-a confruntat cu creșterea costurilor energetice și presiunea importurilor ieftine din afara Uniunii Europene, fiind listată pe Bursa de Valori București cu o capitalizare de piață de aproximativ 70 milioane RON. Tranzacția, confirmată prin semnarea acordului de vânzare între conducerea celor două companii, include transferul tuturor activelor tangibile, echipamentelor de producție, materialelor, stocurilor, terenurilor și clădirilor asociate, dar exclude echipamentele IT și licențele software. De asemenea, cumpărătorul va prelua toate obligațiile și responsabilitățile de mediu aferente activelor achiziționate. Nu vor fi transferați angajați, deoarece activitatea de producție a fost oprită definitiv în urma schemei de plecare voluntară, iar compania nu mai deține o unitate economică funcțională. Finalizarea tranzacției depinde de aprobările Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor, obținerea autorizațiilor necesare și acordul Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, cu un calendar ce prevede semnarea documentelor finale până pe 30 ianuarie 2026, aprobarea tranzacției până pe 10 februarie 2026 și implementarea acesteia până la 1 iunie 2026. Această achiziție vine după decizia ArcelorMittal din 17 octombrie 2025 de a închide permanent unitatea de producție de la Hunedoara, care fabrică profile și unghiuri pentru sectoarele energetic, construcții și infrastructură, deschizând astfel noi perspective pentru dezvoltarea industrială locală sub conducerea antreprenorului Dorinel Umbrărescu.

Constructorul român UMB preia combinatul siderurgic ArcelorMittal Hunedoara

UMB Steel preia combinatul siderurgic ArcelorMittal Hunedoara pentru 12,5 milioane de euro

UMB Steel, parte a grupului UMB cunoscut în România pentru construcția de autostrăzi și drumuri, a achiziționat recent combinatul siderurgic ArcelorMittal Hunedoara pentru suma de 12,5 milioane de euro. Această tranzacție marchează un nou pas important pentru omul de afaceri Dorinel Umbrărescu și compania sa, care își extind astfel portofoliul de activități industriale.

Situația ArcelorMittal Hunedoara înainte de preluare

Conform situațiilor financiare publice, ArcelorMittal Hunedoara a obținut în anul precedent o cifră de afaceri de aproximativ 511 milioane de lei și avea în jur de 477 de angajați. Cu toate acestea, compania a fost profund afectată de creșterea costurilor energetice, unul dintre factorii majori care au dus la suspendarea activității. De asemenea, presiunea concurenței din importurile ieftine provenite din afara Uniunii Europene a contribuit la dificultățile economice cu care a confruntat combinatul.

În momentul tranzacției, ArcelorMittal Hunedoara era listată pe Bursa de Valori București, având o capitalizare de piață în jur de 70 de milioane de lei.

Detalii despre tranzacție

Acordul de vânzare a fost semnat de reprezentanții conducerii ambelor entități: ArcelorMittal Hunedoara și UMB Steel. Tranzacția acoperă toate activele materiale deținute de companie la data vânzării, localizate în cadrul amplasamentului industrial al combinatului. Acestea includ: echipamentele de producție, instalațiile industriale, materialele și stocurile, terenurile și clădirile, împreună cu toate anexe și dependințele aferente. Pe lângă acestea, tranzacția include și terenurile aflate în proprietatea companiei, dar situate în afara zonei industriale.

Este important de menționat că această vânzare NU cuprinde echipamentele IT și dispozitivele auxiliare aferente (servere, echipamente de rețea, periferice, mijloace de stocare a datelor etc.), precum nici licențele de software asociate, inclusiv abonamentele cloud, numele de domenii sau adresele IP.

Un alt aspect esențial al tranzacției este faptul că UMB Steel preia în întregime toate obligațiile și responsabilitățile de mediu legate de activele cumpărate.

Angajații și modul de operare post-tranzacție

Deși UMB Steel preia activele combinatului, contractul nu implică transferul personalului fostului combinat. Acest lucru se datorează faptului că producția la ArcelorMittal Hunedoara a fost oprită definitiv iar compania nu mai funcționează ca o unitate economică în sens operațional. Mai mult, relațiile de muncă cu angajații fuseseră deja încheiate ca urmare a aplicării programului de plecări voluntare.

Condiții pentru finalizarea achiziției

Acordul prevede condiții stricte pentru concretizarea tranzacției. Printre acestea se numără obținerea aprobării în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor, obținerea tuturor autorizațiilor necesare de la instituțiile competente, precum și acordul Autorității pentru Administrarea Activelor Statului.

UMB Steel beneficiază de un drept de exclusivitate asupra activelor ArcelorMittal Hunedoara până la îndeplinirea acestor condiții. Calendarul stabilit prevede semnarea documentelor finale până la 30 ianuarie 2026, aprobarea tranzacției până la 10 februarie 2026, iar finalizarea efectivă a transferului să se realizeze cel târziu la 1 iunie 2026.

Încheierea activității ArcelorMittal Hunedoara

Pe 17 octombrie 2025, ArcelorMittal a anunțat decizia definitivă de a închide permanent producția la fabrica din Hunedoara. Acest combinat era specializat în fabricarea profilelor unghiulare și comerciale, destinate piețelor din domeniul energetic, construcțiilor și infrastructurii.

Preluarea activele de către UMB Steel marchează o posibilă nouă etapă pentru acest fost pol industrial, aflat într-un moment de tranziție după decenii de activitate în siderurgie.

Sursa foto: Karaboux | Dreamstime.com
radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.