Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Consorțiul româno-bulgar câștigă contract de 1 miliard euro pentru drum expres Bacău–Piatra Neamț

Redacția•21 decembrie 2025
Consorțiul româno-bulgar câștigă contract de 1 miliard euro pentru drum expres Bacău–Piatra Neamț

Pe scurt

Un consorțiu româno-bulgar a câștigat un contract valoros de aproximativ 1 miliard de euro, acordat de Compania Națională de Investiții în Drumuri (CNIR) pentru proiectarea și construcția drumului expres Bacău–Piatra Neamț, cu o lungime de 51 km, care va conecta municipiul Piatra Neamț de Autostrada Moldova A7. Proiectul, cu o durată totală de 48 de luni – 12 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție – are o garanție de cinci ani și se concentrează și pe impactul social, oferind puncte suplimentare contractorilor care angajează persoane din județele Bacău și Neamț, estimându-se o necesitate de 1.800 de muncitori pe toată durata execuției. Drumul expres va include 30 de structuri, precum poduri, pasaje și viaducte, dintre care două depășesc 1.000 metri, cel mai lung fiind viaductul de 1.072 metri la intersecția cu A7, în sectorul Bacău–Pașcani. În plus, drumul va avea cinci intersecții importante, inclusiv un nod tip „trumpetă” la km 0 pentru conectarea cu autostrada A7, și zone de servicii S3 pe ambele sensuri, alături de un Centru de întreținere și coordonare pentru gestionarea mentenanței și siguranței rutiere. Acest proiect strategic reprezintă un pas major în dezvoltarea infrastructurii din regiunea Moldovei, facilitând mobilitatea, stimulând economia locală și creând oportunități de angajare pentru comunitățile din Bacău și Neamț.

Consorțiul româno-bulgar câștigă contract de 1 miliard euro pentru drum expres Bacău–Piatra Neamț

Consorțiu româno-bulgar câștigă contract de peste 1 miliard de euro pentru drumul expres Bacău–Piatra Neamț

Compania Națională de Investiții în Infrastructura Rutieră (CNIR) a desemnat marți, 16 decembrie, un consorțiu format din firme românești și bulgare pentru proiectarea și construirea drumului expres care va lega municipiul Piatra Neamț de autostrada A7 Moldova. Valoarea contractului este de 5,17 miliarde lei (aproximativ 1 miliard de euro), fără TVA, iar semnarea oficială va avea loc doar în cazul în care nu se depun contestații.

Traseul noului drum expres se va întinde pe o distanță de 51 de kilometri, asigurând o legătură rapidă și modernă între Piatra Neamț și rețeaua de autostrăzi din Moldova. Proiectul este prevăzut să se desfășoare pe o durată totală de 48 de luni, împărțită în 12 luni pentru faza de proiectare și 36 de luni pentru execuția propriu-zisă. Beneficiarii vor beneficia de o garanție de cinci ani pentru lucrările finalizate.

Un aspect important al criteriilor de atribuire a fost acordarea de puncte suplimentare constructorilor care vor angaja persoane șomere din județele Bacău și Neamț, o măsură cu impact social pentru creșterea ocupării forței de muncă locale. Studiul de fezabilitate susține că pe durata implementării proiectului vor fi necesare aproximativ 1.800 de persoane, potrivit declarațiilor directorului general CNIR, Gabriel Budescu.

Din punct de vedere structural, drumul expres va cuprinde 30 de obiective inginerești, cum ar fi poduri, pasaje și viaducte, ce însumează în total aproximativ 16 kilometri. Două dintre aceste structuri vor depăși lungimea de 1.000 de metri, cel mai lung fiind un viaduct de 1.072 metri, amplasat la nodul rutier ce face legătura cu Autostrada A7, pe sectorul Bacău–Pașcani.

În ceea ce privește intersecțiile, proiectul include construirea a cinci noduri rutiere: un nod de tip „trumpet” la kilometrul 0 pentru conectarea la A7, nodul Racova pentru legătura cu DN 15, nodul Podoleni, nodul Săvinești și nodul de acces în Piatra Neamț. Astfel, traficul va fi fluidizat și siguranța rutieră sporită.

Pe întreg traseul, vor fi amenajate zone de servicii de tip S3 pe ambele sensuri, oferind condiții moderne pentru utilizatorii drumului, precum și un Centru de Coordonare și Mentenanță. Acest centru va fi responsabil cu monitorizarea și întreținerea operativă a drumului, asigurând siguranța circulației și evitarea unor situații neprevăzute.

Acest proiect reprezintă un pas semnificativ în dezvoltarea rețelei de infrastructură rutieră din regiunea Moldovei și facilitează conexiunea între zonele urbane importante, susținând astfel dezvoltarea economică și socială a zonelor traversate.

Pentru mai multe detalii, CNIR și constructorii vor furniza periodic informații cu privire la stadiul lucrărilor, transparența procesului urmând a fi menținută pe toată durata implementării.

Foto: CNIR.ro
Contact: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.