Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Consiliul Superior al Magistraturii din România respinge proiectul de lege privind reducerea pensiilor magistraților

Redacția•27 noiembrie 2025
Consiliul Superior al Magistraturii din România respinge proiectul de lege privind reducerea pensiilor magistraților

Pe scurt

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) din România a emis un aviz negativ consultativ privind proiectul de lege care prevede reducerea pensiilor magistraților cu 30% și creșterea vârstei de pensionare de la 48-50 ani la standardul de 65 de ani, generând un nou episod de tensiuni între puterea executivă și cea judecătorească. Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, și-a exprimat un vot categoric împotrivă, iar vicepreședintele CSM, Claudiu Sandu, a declarat că toate instanțele și parchetele au votat împotriva inițiativei, în timp ce ministrul justiției a preferat să se abțină de la vot. Sandu a subliniat că acest vot reprezintă un protest simbolic împotriva inechităților legislative generate, evidențiind existența a trei categorii de pensionari în magistratură: cei din era Dragnea cu pensii mai mari cu 20-25% decât salariul, pensionarii din 2023 cu pensii egale cu salariul net și viitorii pensionari care vor trebui să muncească până la 65 de ani, conform noilor reglementări. Proiectul prevede ca cuantumul pensiei să fie de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, dar să nu depășească 70% din ultima indemnizație netă, iar perioada de tranziție spre vârsta de pensionare de 65 de ani va dura 15 ani începând cu 1 ianuarie 2026. Deși CSM are un rol consultativ, guvernul condus de Ilie Bolojan poate continua procesul legislativ, iar termenul limită pentru adoptarea reformei este 28 noiembrie, odată cu riscul pierderii a 231 de milioane de euro din finanțarea europeană dacă nu se respectă această dată. Discuțiile anterioare mediate de președinte între guvern și reprezentanții sistemului judiciar nu au dus la un consens, iar primul proiect a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională, fix din motive procedurale. Ministrul justiției, Radu Marinescu, a afirmat că statutul oricărei categorii trebuie revizuit numai după consultarea acesteia, susținând că guvernul cunoaște poziția magistraturii, iar atât el cât și vicepreședintele CSM au infirmat existența unui conflict între puteri. Acest subiect rămâne unul sensibil, cu impact major asupra sistemului juridic și asupra securității financiare a magistraților din România, fiind monitorizat cu atenție atât la nivel național, cât și european.

Consiliul Superior al Magistraturii din România respinge proiectul de lege privind reducerea pensiilor magistraților

Consiliul Superior al Magistraturii respinge proiectul privind reducerea pensiilor magistraților

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis un aviz negativ referitor la noul proiect de lege ce vizează pensiile magistraților, o inițiativă care reaprinde tensiunile dintre puterea executivă și cea judecătorească. Acest aviz consultativ reflectă nemulțumirea magistraților față de modificările propuse, însă guvernul condus de Ilie Bolojan poate decide să își asume răspunderea asupra legii ce prevede scăderea pensiilor magistraților cu 30%, precum și creșterea vârstei de pensionare de la 48-50 de ani la 65 de ani, vârsta standard.

Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a declarat pentru Digi24 că va vota „categoric împotrivă” în cadrul ședinței CSM. Vicepreședintele Consiliului, Claudiu Sandu, a precizat că întreaga magistratură, inclusiv instanțele și parchetele din țară, s-au pronunțat contrar propunerii guvernamentale, iar ministrul justiției, prezent la dezbateri, s-a abținut de la vot.

„În urma consultărilor cu colegii noștri din țară, atât procurori, cât și judecători, au recomandat să formulăm acest aviz negativ cu privire la proiectul de lege. Fiind un organism ales și nu numit, simțim o datorie față de colegii noștri de a respecta această voință”, a explicat Sandu pentru Digi24.

De asemenea, acesta a considerat votul drept un „protest simbolic”, menit să atragă atenția asupra inegalităților introduse de modificările legislative. „Vor exista, practic, trei categorii de pensionari în magistratură: cei din era Dragnea, cu pensii depășind salariile cu 20-25%, magistrații pensionați în 2023, care primesc pensii echivalente cu salariul net, și viitorii pensionari, care vor lucra până la 65 de ani și vor fi supuși noilor reguli”, a detaliat vicepreședintele CSM.

Ministrul justiției, Radu Marinescu, a comentat și el avizul CSM, subliniind că orice reformă a statutului unei categorii profesionale impune consultarea acesteia. Guvernul a avut deja „opinia magistraților” cu privire la această reformă a pensiilor speciale, a subliniat Marinescu. Atât acesta, cât și Claudiu Sandu au negat existența unui conflict între puterea executivă și cea judecătorească.

Noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților a fost publicat săptămâna trecută, iar CSM a avut la dispoziție 30 de zile pentru a emite un aviz consultativ. Conform documentului, pensia magistraților va reprezenta 55% din baza de calcul, adică media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu va depăși 70% din ultima indemnizație netă. Totodată, perioada de tranziție până la atingerea vârstei de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, începută începând cu 1 ianuarie 2026.

Negocierile anterioare dintre guvern și reprezentanții judecătorilor și procurorilor, mediate de președinte, nu au reușit să ofere un consens. Primul proiect de reformă a fost declarat neconstituțional pe 20 octombrie, în urma unui vot de 5 la 4 al Curții Constituționale. Motivul invocat a fost o chestiune tehnică: guvernul a înaintat legea fără a aștepta avizul CSM.

Emiterea acestui nou aviz al CSM este esențială în contextul în care România are termen limită până pe 28 noiembrie pentru reforma pensiilor de serviciu, inclusiv cele ale magistraților. Depășirea acestui termen ar putea costa țara pierderea a 231 de milioane de euro din fonduri europene. Pentru a evita această situație, guvernul a programat o ședință chiar pe 28 noiembrie pentru a adopta proiectul de lege.

Foto: Inquam Photos | Octav Ganea
Contact autor: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.