Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Consiliul Superior al Magistraturii depune plângere penală împotriva vicepremierului pentru declarațiile privind pensiile

Redacția•11 noiembrie 2025
Consiliul Superior al Magistraturii depune plângere penală împotriva vicepremierului pentru declarațiile privind pensiile

Pe scurt

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a depus o plângere penală împotriva viceprim-ministrului Oana Gheorghiu, acuzând-o că a încălcat independența justiției și statutul magistraților într-un mod iresponsabil și populist, ca urmare a unor declarații făcute la Digi24 în care a susținut reducerea pensiilor speciale ale magistraților. CSM susține că aceste afirmații au reprezentat un îndemn la ură și violență împotriva membrilor sistemului judiciar și au subminat încrederea publică în justiție, constituind totodată o ingerință politică în independența acesteia. Gheorghiu a argumentat că fondurile alocate pensiilor speciale, inclusiv cele pentru magistrați, sunt extrase în detrimentul altor servicii publice esențiale, precum sănătatea și protecția copilului, și a criticat sistemul compensărilor generoase acordate prin hotărâri judecătorești colegiale. Declarațiile ei au stârnit tensiuni majore între puterea executivă și magistrați, pe fondul termenului-limită de 28 noiembrie pentru reformarea sistemului pensiilor speciale, crucial pentru deblocarea unei finanțări europene de 870 milioane de euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Această controversă reflectă luptele politice din România privind echilibrul între reformele necesare și respectarea independenței justiției, subliniind importanța unei dezbateri echilibrate și constructive pe acest subiect sensibil.

Consiliul Superior al Magistraturii depune plângere penală împotriva vicepremierului pentru declarațiile privind pensiile

Consiliul Superior al Magistraturii depune plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu pentru declarații despre pensiile speciale

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat că a formulat o plângere penală împotriva viceprim-ministrului Oana Gheorghiu, acuzând-o că a încălcat în mod „iresponsabil și populist” independența justiției și statutul magistraților. Această decizie vine în contextul declarațiilor făcute recent de Gheorghiu la Digi24, în care aceasta a cerut reducerea pensiilor speciale ale magistraților. Potrivit CSM, afirmațiile sale reprezintă un îndemn la ură și violență împotriva magistraților.

Conform comunicatului Consiliului, discursul vicepremierului a subminat încrederea publicului în sistemul judiciar și a constituit o formă de ingerință politică în independența justiției, un aspect esențial pentru funcționarea statului de drept.

În cadrul interviului acordat Digi24, Oana Gheorghiu a susținut că fondurile utilizate pentru plata pensiilor speciale, inclusiv a celor ale magistraților, provin în detrimentul altor servicii publice fundamentale. „Banii folosiți pentru pensiile speciale, inclusiv cele ale magistraților, sunt luați din alte surse, de la copii, de la spitale, iar cei care primesc aceste venituri ar trebui să reflecteze de unde ar fi potrivit să vină resursele pentru a-și justifica sumele mari,” a declarat ea.

Mai mult, vicepremierul a criticat sistemul care permite magistraților să beneficieze de compensații substanțiale stabilite prin hotărâri judecătorești, decise de colegii lor. „Acești bani provin de undeva și pot fi luați din gura unui copil care merge flămând la culcare sau din bugetul unui spital lipsit de medicamente. Banii aceștia nu se tipăresc și nu vin de nicăieri; ei trebuie să provină de undeva. Probabil acesta este punctul pe care oamenii nu-l înțeleg: când primești privilegii, pentru ca tu să ai aceste privilegii, altcineva rămâne în urmă,” a subliniat Gheorghiu.

Această plângere penală amplifică tensiunile dintre lumea judiciară și Guvern, care se află sub presiunea unui termen limită important: reformarea sistemului pensiilor speciale până pe 28 noiembrie. Această dată este crucială pentru deblocarea a 870 milioane de euro din fondurile europene suspendate, alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Interesul pentru reformarea pensiilor speciale pe termen scurt a generat un conflict deschis între autorități și magistrați care se opun modificărilor ce ar putea afecta drepturile lor financiare. CSM, reprezentând vocea instituțională a magistraților, a reacționat ferm la criticile venite de la nivel înalt, considerând că astfel se pune în pericol autonomia justiției.

Situația reflectă în mod clar un punct de cotitură în relația delicată dintre puterea executivă și magistratură în România, unde reformele puse pe agenda guvernamentală trebuie să echilibreze cerințele de transparență, sustenabilitate financiară și respect pentru independența judiciară.

Coordonarea între instituții și dialogul deschis rămân esențiale pentru o soluționare echilibrată, care să permită atât eficientizarea cheltuielilor publice, cât și menținerea unui sistem judiciar liber și legitim în ochii cetățenilor.

Foto: George Calin / Inquam Photos

iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.