Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Consiliul Fiscal al României, optimist prudent privind consolidarea fiscală în 2026

Redacția•06 decembrie 2025
Consiliul Fiscal al României, optimist prudent privind consolidarea fiscală în 2026

Pe scurt

Consiliul Fiscal din România își exprimă un optimism precaut cu privire la posibilitatea consolidării fiscale în 2026, susținând că măsurile adoptate în a doua jumătate a anului 2025 ar putea reduce deficitul bugetar la aproximativ 6,5% din PIB, reprezentând astfel o îmbunătățire semnificativă față de nivelul din 2024 și aliniindu-se cu angajamentele bugetare și structurale pe termen mediu ale țării. Totuși, instituția atrage atenția că veniturile fiscale din România rămân printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, cu doar 28,7% din PIB colectați în 2024, față de media UE de 40,1%, iar această subcolectare cronică reflectă o neglijare îndelungată a necesității unui sistem fiscal adecvat cerințelor sociale. Consiliul subliniază că îmbunătățirea colectării fiscale este o chestiune de securitate națională, evidențiind presiunile asupra bugetului public și contextul internațional complex, și că reducerea deficitului nu poate depinde doar de diminuarea cheltuielilor, aspect confirmat de structura măsurilor guvernamentale din 2025. De asemenea, instituția respinge ideea că o creștere semnificativă și imediată a veniturilor fiscale ar putea fi realizată fără ajustări ale cadrului fiscal și consideră nerealistă o reducere masivă a cheltuielilor publice care să evite schimbările fiscale, având în vedere urgența corectării fiscale. Expansiunea deficitului în 2024, estimat la 8,67% din PIB conform metodologiei de casă și 9,3% după ESA, a rezultat în principal din creșterea cheltuielilor permanente, iar compoziția acestor cheltuieli a complicat consolidarea fiscală fără reforme fiscale. În concluzie, Consiliul Fiscal evidențiază că o combinație între măsuri fiscale de creștere a veniturilor, o administrare mai eficientă și o creștere controlată a cheltuielilor oferă o cale credibilă pentru ajustarea fiscală în 2026, avertizând totodată că atingerea acestor obiective va necesita un angajament politic susținut și o capacitate administrativă consolidată.

Consiliul Fiscal al României, optimist prudent privind consolidarea fiscală în 2026

Consiliul Fiscal al României, optimist prudent cu privire la consolidarea fiscală în 2026

Consiliul Fiscal al României și-a exprimat o doză de optimism prudent cu privire la efectele măsurilor fiscale adoptate în a doua jumătate a anului 2025, care, potrivit evaluării sale asupra celei de-a doua rectificări bugetare aprobate de guvern, ar putea reduce deficitul bugetar până la aproximativ 6,5% din PIB în 2026. Acest rezultat ar reprezenta o îmbunătățire semnificativă față de nivelul înregistrat în 2024 și ar fi în concordanță cu angajamentele bugetare și structurale pe termen mediu ale României.

Venituri fiscale încă scăzute față de media europeană

Instituția a subliniat că în prezent România se clasează printre țările cu cele mai reduse venituri fiscale din Uniunea Europeană. Astfel, în 2024, încasările din taxe și impozite au reprezentat doar 28,7% din PIB, spre deosebire de țări precum Cehia și Ungaria, care au înregistrat câte 35%, Polonia 37,5%, iar media UE ajunge la 40,1%. Consiliul atrage atenția că această subîncasare cronică reflectă o neglijență prelungită în a asigura venituri fiscale adecvate pentru cerințele societale.

Colectarea taxelor – o problemă de securitate națională

În raport, Consiliul Fiscal pune accent pe importanța vitală a îmbunătățirii colectării taxelor, considerând-o o „problemă de securitate națională”. Această importanță este susținută de presiunile tot mai mari asupra bugetului public în contextul internațional actual. Totodată, instituția reafirmă că reducerea deficitului fiscal nu poate să se bazeze exclusiv pe diminuarea cheltuielilor, poziție confirmată de structura măsurilor guvernamentale adoptate în 2025.

Consiliul a respins ideea că o majorare semnificativă și imediată a încasărilor fiscale este posibilă fără ajustări ale cadrului fiscal. De asemenea, a arătat că o reducere considerabilă a cheltuielilor publice – suficientă pentru a evita modificările fiscale – este nerealistă, mai ales în condițiile urgentei corecții fiscale.

Deficitul din 2024, consecință a creșterii cheltuielilor permanente

Potrivit raportului, creșterea deficitului bugetar din 2024 – care a atins 8,67% din PIB conform datelor cash și 9,3% în metodologia ESA – s-a datorat în principal sporirii cheltuielilor permanente. Structura acestor cheltuieli a contribuit semnificativ la dificultatea realizării unei consolidări fiscale eficiente fără o reformă fiscală care să includă și creșterea veniturilor.

Un drum credibil spre ajustarea fiscală în 2026

Consiliul Fiscal consideră că o combinație echilibrată între măsuri de creștere a veniturilor, o administrare fiscală îmbunătățită și un control riguros al creșterii cheltuielilor oferă o cale viabilă și credibilă pentru ajustarea fiscală în 2026. Cu toate acestea, instituția avertizează că atingerea acestor obiective necesită un angajament politic constant și o capacitate administrativă consolidată.

În concluzie, deși perspectivele rămân încă circumspecte, Consiliul Fiscal vede cu optimism măsurile de consolidare lansate recent și crede că, dacă acestea vor fi implementate cu seriozitate și responsabilitate, România poate realiza o corecție fiscală importantă în anul care urmează.

Pentru mai multe informații și analize, rămâneți conectați la Romania-Insider.com.
Foto: Arlawka Aungtun/Dreamstime.com
julian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.