Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Consiliul Europei recomandă României să implementeze un sistem de monitorizare a incidentelor rasiste și anti-LGBTI.

Redacția31 octombrie 2025
Consiliul Europei recomandă României să implementeze un sistem de monitorizare a incidentelor rasiste și anti-LGBTI.

Pe scurt

Consiliul Europei recomandă României să implementeze un sistem național de monitorizare a incidentelor rasiste și anti-LGBTI în școli, potrivit unui raport al Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței. Acest raport face parte dintr-o serie de documente care abordează politicile și practicile menite să prevină și să combată discursurile de ură, infracțiunile motivate de ură și discriminarea unor grupuri în situații de vulnerabilitate. Raportul include un total de 15 recomandări pentru România, subliniind, ca prioritate, necesitatea de a aduna date defalcate pe gen despre astfel de incidente, inclusiv cauzele comportamentului de bullying. De asemenea, se recomandă elaborarea, în următorii doi ani, a unui cadru legal care să reglementeze explicit condițiile și procedurile pentru recunoașterea legală a genului și să stabilească linii directoare clare pentru furnizarea îngrijirii de sănătate afirmativ-gen. Cu toate că s-au înregistrat progrese comparativ cu raportul anterior din 2019, în domenii precum promovarea educației incluzive și gestionarea cazurilor de violență școlară, există încă îngrijorări semnificative. Bullying-ul continuă să fie o problemă larg răspândită și gravă, iar aspectele referitoare la orientarea sexuală și identitatea de gen nu sunt incluse în curriculumul școlar. Cuplurile de același sex încă nu beneficiază de recunoaștere legală, iar cadrul legal nu definește clar condițiile pentru recunoașterea legală a genului. Situația comunității rome rămâne dificilă, cu multe așezări informale situate în zone extrem de poluate și numeroși elevi romi frecventând școli segregate. Pe fondul acestor provocări, Consiliul subliniază importanța unor politici mai coordonate pentru a aborda discursurile de ură și infracțiunile motivate de ură și îndeamnă autoritățile să își intensifice eforturile în direcția unui tratament egal și incluziv al tuturor cetățenilor.

Consiliul Europei recomandă României să implementeze un sistem de monitorizare a incidentelor rasiste și anti-LGBTI.

Consiliul Europei, o organizație umanitară ce acoperă întregul continent, a îndemnat recent România să implementeze un sistem național pentru monitorizarea incidentelor rasiste și anti-LGBTI în școli. Recomandările provin de la Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), care a publicat o serie de rapoarte vizând țara noastră și alte state, ca parte dintr-un efort mai amplu de combatere a discursului instigator la ură și a discriminării grupurilor vulnerabile.

În raportul său dedicat României, ECRI a prezentat 15 recomandări, subliniind necesitatea urgentă de a stabili un sistem național de monitorizare pentru incidentele rasiste și anti-LGBTI în școli. Se sugerează colectarea de date diferențiate pe gen despre astfel de incidente, incluzând și motivările pentru comportamentele de intimidare.

Un alt punct important din raport este dezvoltarea, în următorii doi ani, a unui cadru legal clar care să reglementeze recunoașterea juridică a genului și să ofere îndrumări precise pentru îngrijirile medicale care afirmă identitatea de gen.

Oficialii Consiliului Europei au remarcat că România a progresat din 2019. Deși Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării funcționează în linii mari conform recomandărilor ECRI pentru organismele de egalitate, resursele financiare și umane ale acestuia rămân limitate. Totodată, au fost realizate progrese în promovarea educației incluzive și în stabilirea unei proceduri pentru gestionarea cazurilor de violență în școli, inclusiv agresarea și hărțuirea cibernetică.

Inițiativele pentru îmbunătățirea incluziunii romilor continuă, inclusiv prin proiecte de regularizare a așezărilor informale și prin adopția de legi noi care interzic segregarea școlară. De asemenea, legile privind discursurile instigatoare la ură și infracțiunile motivate de ură au fost abordate într-un mod mai bine coordonat.

Cu toate acestea, ECRI și-a exprimat îngrijorarea cu privire la câteva probleme esențiale. Bullying-ul este o problemă gravă și răspândită în instituțiile educaționale din România, aspectele legate de orientare sexuală, identitate de gen și caracteristici de sex nefiind incluse în curricula școlară.

În plus, cuplurile de același sex nu au, în continuare, niciun fel de recunoaștere legală. Cadrul legal nu oferă o definire clară a condițiilor și procedurilor pentru recunoașterea juridică a genului, iar ghidurile specifice pentru asistența medicală afirmativă de gen lipsesc.

Problemele romilor rămân dificile, mulți dintre aceștia trăind în așezări informale și frecventând școli segregate, adesea amplasate în apropierea unor zone foarte poluate.

Eforturile Consiliului Europei se concentrează pe crearea unui climat mai sigur și mai incluziv pentru toți cetățenii, promovând egalitatea și respectul în toate domeniile vieții sociale din România.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.