Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Consiliul de Apărare al României aprobă noua strategie națională și documentele conexe

Redacția25 noiembrie 2025
Consiliul de Apărare al României aprobă noua strategie națională și documentele conexe

Pe scurt

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat versiunea finală a Strategiei Naționale de Apărare a României pentru perioada 2025-2030, după actualizările făcute în urma consultărilor publice, iar aceasta va fi prezentată de președintele Nicușor Dan în Parlament pentru dezbatere și vot. Documentul evidențiază necesitatea ca statul român să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare și durabil în proximitatea granițelor sale, concomitent cu consolidarea rezilienței naționale. Ministrul Apărării, Ionuț Mosteanu, a declarat că noua strategie urmărește ca România să devină a doua putere militară pe flancul estic și un furnizor-cheie de securitate în zona Mării Negre. În ședința din 24 noiembrie, CSAT a mai aprobat evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților preconizate pentru 2026, precum și Analiza Strategică de Apărare, documente esențiale pentru adaptarea armatei la noul mediu strategic internațional și la angajamentele asumate în cadrul NATO și Uniunii Europene. Strategia reflectă viziunea președintelui asupra unei Românii moderne, sigure, centrate pe cetățeni, cu instituții transparente și integrate, având ca scop protejarea drepturilor fundamentale și binele public. Totodată, CSAT a evaluat Planul de Investiții în industria națională de apărare, bazat pe Regulamentul SAFE, care prevede o finanțare de 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi preferențiale, dintre care 75% vor fi alocate achiziției de echipamente militare, ordine publică și apărare civilă, iar restul de 25% sunt destinate infrastructurii duale, inclusiv sectoarelor de autostradă Pașcani-Siret și Pașcani-Ungheni. Programele majore prevăd un minim de 50% producție națională, iar în cazuri critice de securitate și suveranitate, procentul poate ajunge la 100%, pentru a asigura controlul deplin asupra proceselor strategice de producție. Această strategie și planuri subliniază angajamentul României pentru întărirea securității naționale, adaptarea la provocările geopolitice și consolidarea poziției sale militare în regiune.

Consiliul de Apărare al României aprobă noua strategie națională și documentele conexe

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a validat versiunea finală a strategiei naționale de apărare pentru perioada 2025-2030, după ce aceasta a fost ajustată în urma consultărilor publice. Președintele Nicușor Dan urmează să prezinte acest document în Parlament, unde va fi supus dezbaterii și votului parlamentarilor.

Pregătirea pentru gestionarea unui conflict amplu și întăririi rezilienței naționale

CSAT a concluzionat că România trebuie să fie pregătită să gestioneze riscurile generate de un potențial conflict armat de mare anvergură și cu durată prelungită, care s-ar putea declanșa în proximitatea frontierelor sale. În același timp, este esențială consolidarea rezilienței naționale pentru a face față unor astfel de provocări.

Ministrul Apărării, Ionuț Mosteanu, a explicat, în cadrul Radio România Actualități, că noua strategie națională urmărește transformarea României în a doua putere militară pe flancul estic al NATO, dar și într-un actor important în domeniul apărării în regiunea Mării Negre. Aceasta subliniază importanța rolului strategic al țării în contextul securității euro-atlantice.

Documente-cheie pentru securitatea națională: evaluarea riscurilor și analiza strategică

În ședința din 24 noiembrie, CSAT a aprobat și evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților preconizate pentru anul 2026, alături de Analiza Strategică a Apărării. Aceste documente au scopul de a identifica principalele provocări la adresa securității naționale, precum și de a formula recomandări pentru adaptarea Armatei României la noul mediu strategic.

Totodată, aceste analize țin cont de schimbările majore din situația internațională de securitate și de angajamentele asumate de România în cadrul NATO și al Uniunii Europene, după cum transmite un comunicat emis de Administrația Prezidențială.

Viziunea președintelui pentru o Românie modernă și sigură

Potrivit declarațiilor oficiale, strategia reprezintă o expresie a viziunii șefului statului: o Românie modernă, sigură, care se bucură de pace și valorifică avantajele sale unice. Țara este concepută ca un stat construit în jurul cetățenilor săi, dedicat protejării drepturilor fundamentale și libertăților acestora, cu instituții transparente și integre, concentrate exclusiv pe binele public.

Planul de investiții în industria de apărare, finanțat prin instrumentul european SAFE

CSAT a examinat de asemenea Planul de investiții destinat industriei naționale de apărare, elaborat în conformitate cu Regulamentul SAFE. Pe baza acestui plan, România va depune o cerere de finanțare la Comisia Europeană, conform Regulamentului Consiliului (UE) 2025/1106 din 27 mai 2025, care instituie instrumentul SAFE pentru consolidarea industriei europene de apărare.

Fondurile acordate României prin acest mecanism au o valoare totală de 16,7 miliarde de euro, sub formă de împrumuturi cu dobândă preferențială. Din acestea, 75% vor fi alocați achiziționării de echipamente militare, precum și măsurilor de ordine publică și apărare civilă. Restul de 25% sunt destinați„infrastructurii duale", adică unor proiecte specifice precum cele două sectoare de autostradă Pașcani–Siret și Pașcani–Ungheni.

Producția internă – factor esențial pentru securitate și suveranitate

Un element distinctiv al programelor majore în domeniul apărării este condiționarea unei producții locale ce trebuie să acopere cel puțin 50% din valoarea acestora. În anumite situații critice, procentul va fi chiar de 100%, pentru a asigura securitatea și suveranitatea României asupra proceselor critice de producție.

Această strategie și documentele aferente marcheză un pas important în consolidarea poziției României ca un actor strategic pe scena regională și euro-atlantică, asigurând în același timp protecția cetățenilor și interesului național în fața unor provocări de securitate tot mai complexe.


Foto: Presidency.ro
Contact autor: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.