Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Conservation Carpathia primește Ordinul de Merit al Germaniei pentru protejarea mediului în Munții Făgăraș, România

Redacția•06 decembrie 2025
Conservation Carpathia primește Ordinul de Merit al Germaniei pentru protejarea mediului în Munții Făgăraș, România

Pe scurt

Fundația Conservation Carpathia a fost distinsă cu Ordinul de Merit al Germaniei pentru activitatea sa de lungă durată în conservarea mediului din Munții Făgăraș, unul dintre cele mai mari proiecte europene dedicate restaurării și protejării ecosistemelor montane. Directorii executivi, Barbara și Christoph Promberger, au primit această onoare din partea președintelui Frank-Walter Steinmeier, în cadrul unei ceremonii oficiale desfășurate pe 1 decembrie la Schloss Bellevue, Berlin. Evenimentul a recunoscut meritele a 20 de persoane cu impact semnificativ în Europa, acoperind domenii precum comunitățile locale, dialogul intercultural și protecția mediului. Proiectul Fundației, care implică achiziția și protejarea pădurilor românești, colaborarea strânsă cu comunitățile locale pentru înființarea Parcului Național Munții Făgăraș și implementarea dezvoltării sustenabile la nivel regional, a fost evidențiat ca motiv esențial al distincției. Printre realizări se numără plantarea a peste 4,5 milioane de puieți și proiecte sociale care demonstrează potențialul economic al pădurilor gestionate responsabil. Conservation Carpathia contribuie și la monitorizarea și conservarea populațiilor de urs, lup și ras în Carpați, precum și la reintroducerea altor specii, apropiind zona de o faună restaurată integral, în timp ce promovează cooperarea româno-germană, în special prin parteneriatul cu Parcul Național Pădurea Bavareză. Barbara și Christoph Promberger au subliniat că premiul reprezintă o recunoaștere a eforturilor tuturor celor implicați în protecția Munților Făgăraș și întărește colaborarea internațională în domeniul conservării. Ordinul de Merit, creat în 1951, este cea mai înaltă distincție civilă din Germania, acordată pentru contribuții excepționale în societate, cultură, știință, mediu și cooperare europeană, având printre laureați și personalități române precum Elie Wiesel sau Ana Blandiana. Această recunoaștere aduce în prim-plan importanța și impactul proiectelor de conservare din Carpații Românești, consolidând imaginea României ca un actor implicat activ în protejarea patrimoniului natural european.

Conservation Carpathia primește Ordinul de Merit al Germaniei pentru protejarea mediului în Munții Făgăraș, România

Fundația Conservation Carpathia a primit Ordinul de Merit al Germaniei pentru activitatea de conservare în Munții Făgăraș, România

Fundația Conservation Carpathia a fost onorată cu prestigiosul Ordin de Merit al Germaniei, ca recunoaștere a eforturilor sale susținute în protejarea mediului din Munții Făgăraș, România. Distincția a fost înmânată directorilor executivi ai fundației, Barbara și Christoph Promberger, de către președintele german Frank-Walter Steinmeier, în cadrul unei ceremonii oficiale care a avut loc pe 1 decembrie, la Schloss Bellevue din Berlin.

La eveniment au fost premiați 20 de lideri europeni care au avut un impact semnificativ în domenii diverse, între care se numără proiecte dedicate comunităților, dialogului intercultural și protecției mediului.

Proiect emblematic pentru conservarea Munților Făgăraș

Fundația a evidențiat în mod particular proiectul său de înființare a Parcului Național Munții Făgăraș, considerat unul dintre cele mai mari eforturi europene pentru refacerea și protecția ecosistemelor montane. Această inițiativă a stat la baza obținerii distincției germane.

„Barbara și Christoph Promberger s-au remarcat prin contribuția lor excepțională la conservarea pădurilor din România și a biodiversității unice a acestei regiuni,” se arată în motivația oficială. „Prin Fundația Conservation Carpathia, ei au achiziționat păduri pentru a le proteja, colaborând strâns cu comunitățile locale pentru a crea Parcul Național Munții Făgăraș și au pus bazele unei dezvoltări sustenabile la nivel regional. Peste 4,5 milioane de puieți au fost plantați datorită activității fundației, iar proiectele sociale pentru locuitorii din zonă demonstrează potențialul economic al pădurilor gestionate responsabil.”

Rol esențial în conservarea faunei sălbatice

Pe lângă protejarea pădurilor, fundația joacă un rol crucial în monitorizarea și conservarea populațiilor de urs, lup și râs din Carpați. Prin reintroducerea unor specii disparute, proiectele lor contribuie la restaurarea completă a faunei montane. De asemenea, Barbara și Christoph Promberger întăresc colaborarea dintre România și Germania, în special cu Parcul Național Pădurea Bavareză, facilitând schimbul de cunoștințe și expertiză între specialiști din ambele țări.

Într-o declarație comună, cei doi directori executive au exprimat onoarea de a primi această recunoaștere, subliniind că premiul reflectă nu doar munca lor, ci și eforturile tuturor celor implicați în protejarea Munților Făgăraș. Ei au adăugat că distincția întărește cooperarea internațională în domeniul conservării între România și Germania.

Ordinul de Merit – o onoare deosebită

Instituit în 1951 de președintele Theodor Heuss, Ordinul de Merit este cea mai înaltă decorație civilă germană, acordată pentru contribuții remarcabile în societate, cultură, știință, mediu și cooperare europeană. Printre românii care au primit această distincție în trecut se numără personalități de prestigiu precum Elie Wiesel, Andrei Pleșu, Mircea Eliade, George Emil Palade și Ana Blandiana.

Premiul dat fundației Conservation Carpathia evidențiază nu doar importanța protejării mediului natural în România, ci și rolul esențial al parteneriatelor transfrontaliere în susținerea dezvoltării durabile și conservării biodiversității europene.

Foto: Facebook/Conservation Carpathia
Autor: Irina Marica
Contact: irina.marica@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.