Știri naționale și internaționale

Conducerea Curții de Apel București respinge investigația media, dar judecătorul confirmă existența condițiilor toxice

Redacția•11 decembrie 2025

Pe scurt

Curtea de Apel București (CAB) a organizat pe 11 decembrie o conferință de presă fără precedent pentru a răspunde acuzațiilor dintr-o investigație recentă realizată de Recorder, presărată cu acuzații dure privind condițiile „toxice” din interiorul instanței, pe care președinta Curții, Liana Arsenie, le-a respins ferm, calificând materialul drept „narațiuni manipulative” și afirmând că modificările în componența completurilor judiciare, inclusiv în cazuri celebre precum cel al fostului primar Marian Vanghelie, au fost determinate exclusiv de rațiuni profesionale și de distribuția volumului de muncă, și nu de presiuni externe. În contrast, judecătoarea Raluca Moroșanu, din cadrul Secției penale a CAB, a contestat public poziția conducerii la începutul conferinței, subliniind că realitatea este una „toxică” și tensionată, detector de abuzuri și presiuni, inclusiv hărțuire prin sancțiuni disciplinare și intimidare, ceea ce reflectă un climat dificil pentru magistrați. Investigația Recorder, care a strâns rapid peste două milioane de vizualizări pe YouTube, a prezentat mărturii ale unor judecători și procurori, inclusiv anonimi din cauza temerilor de represalii, care denunță intervenții ale conducerii pentru a influența soluțiile în dosare de corupție importante, precum cele ale unor personalități publice notabile, sugerând că redistribuirea magistraților avea ca scop prelungirea termenelor de prescriere. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a calificat investigația drept o amplificare a unei campanii menite să „destabilizeze autoritatea judiciară”, în timp ce în ziua precedentă a avut loc o manifestație masivă în fața sediului CSM din București, cu sute de persoane care au scandat pentru independența justiției și au cerut demisiile unor oficiali de rang înalt, critici reflectând nemulțumirile profunde privind integritatea și funcționarea sistemului judiciar din România. Astfel, evenimentul evidențiază tensiunile și controversa în jurul independenței justiției și a transparenței deciziilor judiciare, subliniind necesitatea unui dialog deschis și soluții profesionale pentru îmbunătățirea climatului institutional și pentru restabilirea încrederii publice în actul de justiție.

Pe 11 decembrie, Curtea de Apel București (CAB) a organizat o conferință de presă fără precedent ca răspuns la acuzațiile recente apărute într-o investigație jurnalistică publicată de Recorder. Președinta instanței, Liana Arsenie, a respins ferm aceste acuzații, calificându-le drept „narațiuni manipulative”. Totuși, imediat după deschiderea conferinței, un judecător din cadrul CAB a confirmat public că „condițiile toxice” descrise în documentar există cu adevărat.

Reacția dură a conducerii CAB la investigația Recorder

Liana Arsenie, însoțită de alți membri ai echipei de conducere a instanței, a respins cu vehemență concluziile Recorder, susținând că schimbările făcute în componența completurilor de judecată, inclusiv în dosare cu impact public mare, cum este cel al fostului primar Marian Vanghelie, au fost motivate exclusiv de criterii legate de carieră și distribuirea echitabilă a volumului de muncă. Președinta a negat categoric orice presiune externă, în timp ce investigația susține că mutările repetate ale magistraților au fost folosite pentru amânarea judecării cauzelor de corupție, până la prescrierea faptelor.

În timpul conferinței, Arsenie a subliniat că instanța este ținta unei campanii orchestrate menite să o denigreze și a îndemnat jurnaliștii să verifice informațiile prezentate, iar autoritățile să demareze anchete privind aceste acuzații. „Legea nu poate fi schimbată în stradă prin minciuni și manipulare”, a declarat aceasta, caracterizând criticile drept o tentativă de „preluare ostilă” motivată politic. „Respingem categoric orice încercare de denigrare a justiției sau de polarizare a societății. Problemele din sistemul judiciar trebuie soluționate prin dialog și competență profesională, nu prin incitare publică”, a adăugat Arsenie, conform Biziday.ro.

Pentru a-și susține punctul de vedere, președinta instanței a prezentat documente oficiale care atestă termenele de prescriere în dosarul Marian Vanghelie, contracarând astfel acuzațiile din investigație.

Judecătorul Raluca Moroșanu confirmă situația „toxicã” din cadrul CAB

Chiar la începutul conferinței, judecătorul Raluca Moroșanu, de la Secția I Penală a Curții de Apel București, a luat cuvântul și s-a poziționat în opoziție față de conducere. Cu o experiență de 19 ani în cadrul aceleiași secții, Moroșanu a afirmat că practicile descrise în documentarul Recorder reflectă realitatea din interiorul instanței.

„La Curtea de Apel București muncim foarte mult, iar conducerea nu ne susține deloc. Suntem pur și simplu terorizați prin acțiuni disciplinare și alte presiuni despre care probabil știți deja. Nu vreau să intru în detalii despre atmosfera toxică și tensiunile existente. Unii colegi sunt de acord cu mine; nu știu cum vor reacționa ceilalți – unii sunt aici și probabil îi susțin pe șefi”, a declarat judecătorul.

Moroșanu a mai precizat că nu este nici violentă, nici informator al serviciilor de intelligence, contrazicând astfel sugestiile făcute de Liana Arsenie referitoare la magistrații menționați în investigația media.

Dezvăluirile Recorder și reacțiile magistraților

Jurnaliștii Recorder susțin că judecătorii și procurorii care nu acceptă presiunile sistemului sau care se opun acestuia sunt ținta unor anchete disciplinare inițiate de Inspectoratul Judiciar sau chiar riscă excluderea din magistratură. Documentarul, care a înregistrat peste 2 milioane de vizualizări pe YouTube în mai puțin de 48 de ore, cuprinde declarații ale unor magistrați, unele anonime fiindcă martorii se tem de represalii. Aceștia povestesc despre intervenții ale conducerii CAB în dosare de corupție ce implică personaje cunoscute precum Marian Vanghelie, Cristian Burci sau Puiu Popoviciu.

Reacția Consiliului Superior al Magistraturii și proteste în București

Tot joi, în paralel cu conferința CAB, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat investigația, numind-o o intensificare a unei „campanii de destabilizare a autorității judecătorești”. Cu o zi înainte, pe 10 decembrie, sute de persoane s-au adunat în fața sediului CSM din București pentru a protesta, în contextul investigației Recorder. Manifestanții au scandat lozinci pentru un sistem judiciar independent, precum „Vrem justiție, nu imunitate”, „Magistrați independenți, nu obedienți”, „Justiție, nu mafie” și „Integritate, nu complicitate”. Ei au cerut și demisia președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, precum și a ministrului justiției, Radu Marinescu.

Aceste evenimente vor continua să atragă atenția asupra funcționării sistemului judiciar din România, alimentând dezbaterile privind transparența, independența și reforma justiției în țară.

Foto: Inquam Photos / Gyözo Baghiu
Email: irina.marica@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.