Știri naționale și internaționale

Conducerea combinatului siderurgic Liberty Galați investigată pentru evaziune fiscală și delapidare

Redacția•07 noiembrie 2025

Pe scurt

Investigația privind managementul combinatului siderurgic Liberty Galați în România, vizat pentru evaziune fiscală și delapidare, a generat un amplu scandal după descinderile procurorilor în sediul companiei și în locuințele unor persoane implicate, fiind parte a operațiunii Jupiter 4 coordonate de poliția română. Două persoane din conducerea Liberty Galați sunt acuzate că au transferat certificate de emisii de gaze cu efect de seră către și de la Gazprom Rusia, folosind aceste tranzacții pentru delapidare și optimizare fiscală ilicită, iar compania ar fi contractat credite fictive și încheiat contracte de consultanță fără substrat economic real, cauzând prejudicii estimate la aproximativ 300 de milioane de euro între 2019 și 2023. Libertatea de a manevra fonduri către entități afiliate din alte jurisdicții a fost o altă metodă prin care, conform procurorilor, resurse financiare și materiale au fost sifonate în detrimentul Liberty Galați și, implicit, al bugetului consolidat al statului român. Acțiunile ilegale incriminate cuprind tranzacționarea unor volume mari de certificate CO2 cu companii din grupul controlat de omul de afaceri indian Sanjeev Gupta, mutarea fondurilor prin împrumuturi și contracte fictive, dar și angajarea unor servicii de consultanță supraevaluate, de exemplu un contract de 40 de milioane de euro cu o firmă din Singapore fără activitate economică reală. În acest context, combinatul siderurgic situat pe marginea insolvenței, cu peste 1.190 de creditori, dintre care statul român este principalul prin Eximbank și ANAF, a suferit o prăbușire a producției, de la 7,8 milioane de tone în 1988, la doar 457.000 de tone în ultimii doi ani. În paralel, omul de afaceri Dorinel Umbrărescu și cel mai bogat ucrainean, Rinat Ahmetov, au depus oferte pentru preluarea integrală a combinatului, în timp ce alte două companii sunt interesate doar de operarea unor contracte de procesare. Guvernul României, ca principal creditor, a decis vânzarea separată a activelor principale ale combinatului, evaluate între 400 și 800 de milioane de euro în funcție de scenariul de lichidare sau piață. Liberty Steel Group, în replică, neagă orice faptă de natură penală și afirmă că a acționat întotdeauna conform legilor românești și colaborează pe deplin cu autoritățile în investigație. Acest caz complex scoate în evidență atât vulnerabilitățile din sectorul siderurgic românesc, cât și importanța combaterii fraudei fiscale și a delapidărilor la entități strategice pentru economia națională.

Actualizare: Managementul combinatului siderurgic Liberty Galați, cercetat pentru evaziune fiscală și delapidare

Procurorii români au demarat o anchetă amplă în cazul combinatului Liberty Galați, vizat pentru suspiciuni de evaziune fiscală și delapidare, într-un dosar în care este implicată și gigantul rus Gazprom. Operațiunea face parte din campania Jupiter 4, condusă de Poliția Română, care a vizat în ultimele zile mai multe percheziții la sediul companiei și în locuințele unor persoane din Galați, Ilfov și București.

Detalii privind investigația

Anchetatorii au efectuat șapte percheziții domiciliare în data de 7 noiembrie, iar procurorii susțin că doi membri ai conducerii combinatului sunt acuzați că au manevrat certificate de emisii de gaze cu efect de seră, tranzacționate între Liberty Galați și Gazprom Rusia, cu scopul de a sustrage bani și de a optimiza fiscal în mod ilegal. Mai mult, compania ar fi contractat împrumuturi care au fost ulterior deturnate către entități juridice fără o justificare operațională reală, dar și încheiat contracte fictive de servicii pentru a facilita delapidarea activelor.

Într-un comunicat oficial, procurorii au explicat că "în baza probelor administrate până acum, s-a constatat că persoanele din conducerea companiei au orchestrat o schemă de delapidare prin intermediul unor entități afiliate, înregistrate în alte jurisdicții, și au creat circuite de evaziune fiscală. Acestea au folosit contracte de achiziție sau servicii fără substanta reală, precum și contracte de împrumut fictive ca documentație justificativă."

Între anii 2019 și 2023, resursele financiare și materiale ale Liberty Galați, evaluate la circa 300 milioane de euro, au fost supuse unor multiple tranzacții intra-grup pe baza unor justificări false, prejudiciind atât compania, cât și bugetul consolidat al statului.

Trei metode principale de delapidare

Procurorii au identificat trei practici ilegale utilizate pentru a sustrage fonduri:

Comerțul cu certificate de emisii CO2 într-un volum considerabil între companii din același grup, inclusiv către Gazprom, ceea ce a permis transferul nejustificat al sumelor de bani către alte entități controlate de omul de afaceri indian Sanjeev Gupta.
Retragerea de fonduri din conturile combinatului prin împrumuturi, cesiuni de creanțe și garanții acordate altor firme din grupul lui Gupta.
Semnarea de contracte fictive de consultanță și management, inclusiv un contract de 40 milioane euro cu o companie din Singapore, pentru care plățile nu aveau o justificare economică reală.

Situația dificilă a combinatului siderurgic

Combinatul Liberty Galați se află în pragul insolvenței, cu un număr total de 1.197 creditori, printre care cele mai importante sunt statul român, prin Eximbank și ANAF. Producția a scăzut dramatic în ultimele decenii: dacă în 1988 se fabricau 7,8 milioane de tone de oțel, în ultimii doi ani volumul a fost de doar 457.000 de tone.

Posibile preluări și perspective

În acest context dificil, Dorinel Umbrărescu, cunoscut în domeniul construcțiilor de drumuri, și milionarul ucrainean Rinat Ahmetov, proprietar al grupului Metinvest, au depus oferte pentru preluarea combinatului. Cei doi sunt singurii interesați de achiziția integrală a Liberty Galați. Alte două firme doresc doar să opereze contracte de tip tolling, fără a cumpăra integral activele.

Guvernul României, principalul creditor, a acceptat vânzarea separată a activelor centrale ale combinatului, evaluate între 400 și 800 milioane euro, în funcție de prețul de lichidare sau cel de piață.

Reacția Liberty Steel Group

Liberty Steel Group a reacționat oficial vineri, declarând că colaborează cu autoritățile pe tot parcursul investigației, dar respinge orice acuzație de fapte ilegale. Un purtător de cuvânt al companiei a afirmat:

„Liberty și echipa sa managerială au respectat întotdeauna legislația română în vigoare, urmând sfaturi juridice locale. Colaborăm pe deplin cu autoritățile în anchetă și suntem încrezători că activitățile noastre au fost conduse corect. Liberty respinge ferm orice acuzație de ilegalitate.”

Investigația continuă, iar toate informațiile oficiale vor fi făcute publice pe măsură ce ancheta avansează.

Foto: arhivă companie

Contact: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.