Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Concesiunea mina de aur Certej din România își schimbă operatorul într-o tranzacție de 30 milioane USD

Redacția06 decembrie 2025
Concesiunea mina de aur Certej din România își schimbă operatorul într-o tranzacție de 30 milioane USD

Pe scurt

Compania canadiană Eldorado Gold a convenit vânzarea proiectului minier de aur Certej, situat în județul Hunedoara, către Varvara Development Group, o companie listată la Bursa de Valori din Toronto, pentru suma totală de până la 30 de milioane USD, potrivit Profit.ro. Noul proprietar al licenței, a cărei prelungire este încă în curs de aprobare de către autoritățile române, și-a asumat angajamentul de a nu folosi tehnologii periculoase pe bază de cianuri, care au generat proteste din partea organizațiilor neguvernamentale și au blocat anterior proiectul. Varvara Development a adus deja în echipă figure cheie, precum Johan Meyer (fost CEO Franklin Templeton România și manager de portofoliu pentru Fondul Proprietatea), Mark Beacom (manager general Black Sea Oil&Gas) și Andrew Noble (fost ambasador britanic în România), pentru a accelera implementarea proiectului afectat de obstacole birocratice și de mediu. În prezent, Varvara Development a cedat 17% din acțiuni, evaluate la 4,5 milioane USD, iar plata restului de până la 30 milioane USD se va face în tranșe condiționate de prelungirea licenței, începerea producției și primul an de producție comercială. Licența de concesiune pentru exploatarea depozitului de aur, argint și andezit industrial din Certej, evaluat la 9 miliarde RON (1,8 miliarde EUR), este deținută de compania românească Deva Gold, în care Eldorado Gold România BV deține peste 80%, iar statul român prin Minvest SA are o participație de 19,25%. Proiectul a fost anterior blocat în instanță prin anularea Planului Urbanistic Zonal, iar extinderea licenței a fost amânată, aspect ce a determinat Deva Gold să dea în judecată autoritățile. În plus, investiția a întâmpinat rezistență puternică din partea ONG-urilor naționale și internaționale, care au denunțat utilizarea cianurii, acuzatie pe care noul operator o dezminte, pledând pentru o exploatare sigură și sustenabilă fără cianuri în Munții Apuseni, pentru o durată estimată de funcționare de 12 ani și o producție anuală de peste 4 tone de aur și 20,5 tone de argint. Această schimbare de operator și angajamentul pentru tehnologie non-periculoasă marchează o nouă etapă importantă pentru dezvoltarea durabilă a mineritului aurifer în România.

Concesiunea mina de aur Certej din România își schimbă operatorul într-o tranzacție de 30 milioane USD

Concesiunea minieră Certej din România își schimbă operatorul într-o tranzacție de 30 milioane USD

Proiectul minier de aur Certej, situat în județul Hunedoara, se află într-un proces de schimbare a operatorului, după ce compania canadiană Eldorado Gold a acceptat vânzarea acestuia pentru o sumă totală de până la 30 de milioane de dolari, potrivit informațiilor publicate de Profit.ro. Noua entitate care va deține licența de exploatare este grupul Varvara Development Group, listat la Bursa din Toronto și cunoscut anterior sub numele de O Rei Resources Corp. Această companie s-a angajat să nu utilizeze tehnologii periculoase bazate pe cianuri, metoda contestată de numeroase organizații neguvernamentale și care a dus la blocarea proiectului în trecut.

Un nou start pentru proiectul Certej

Pentru a accelera demersurile birocratice și pentru a depăși obstacolele de mediu care au împiedicat până acum progresul minier, Varvara Development a cooptat personalități cheie în conducerea proiectului. Printre membrii consiliului de administrație se numără Johan Meyer, fost CEO Franklin Templeton România și manager de portofoliu la Fondul Proprietatea, Mark Beacom, directorul general al Black Sea Oil&Gas (BSOG) – principalul concesionar și operator al câmpului offshore de gaze naturale Midia din Marea Neagră, gestionat de grupul american Carlyle, dar și Andrew Noble, fost ambasador britanic în România între 2018-2023, expert apreciat pentru înțelegerea complexă a riscurilor politice, a implicării stakeholderilor și a mediului reglementativ în piețele emergente europene.

Conform contractului, Varvara Development a cedat deja 17% din capital, cu o valoare estimată la aproximativ 4,5 milioane de dolari. Plata restului, până la suma totală de 30 milioane USD, este condiționată după cum urmează: 3,5 milioane dolari la obținerea prelungirii licenței de exploatare de către autoritățile române, 10 milioane dolari la începerea producției comerciale și 12 milioane dolari la un an după demararea producției.

Angajamentul pentru o exploatare sigură și sustenabilă

La data de 28 noiembrie, reprezentanții Varvara Development au anunțat și schimbarea denumirii companiei, aceasta reflectând mai bine strategia sa actuală: dezvoltarea responsabilă și ecologică a activelor miniere în România, evitând utilizarea cianurilor. Noul nume, „Varvara”, este inspirat din numele sfintei patrona a minerilor din România.

Licența de concesiune pentru exploatarea zăcământului de aur, argint şi andezit industrial din zona Certej, cu resurse estimate la aproximativ 9 miliarde de lei (echivalentul a circa 1,8 miliarde euro), este deținută de compania românească Deva Gold. Din aceasta, Eldorado Gold România BV, înregistrată în Olanda și parte a tranzacției, deține peste 80%, iar restul este controlat în proporție de 19,25% de către compania minieră de stat Minvest SA.

Perspective și provocări istorice

Eldorado Gold plănuia inițial să investească circa 270 milioane dolari în proiectul Certej, cu estimări de extragere anuală medie de peste 4 tone de aur și 20,5 tone de argint. Durata de viață a minei fusese evaluată la circa 12 ani.

În decembrie 2022, agenția de reglementare minieră ANRMPSG a inițiat un proiect de hotărâre guvernamentală pentru prelungirea licenței de exploatare până în 2030, însă aceasta nu a fost adoptată până în prezent. Drept urmare, Deva Gold a deschis un proces împotriva agenției și a Guvernului, solicitând instanței să oblige părțile să extindă licența.

Un obstacol major a apărut încă din 2019 când planul urbanistic zonal (PUZ) aferent proiectului a fost anulat definitiv în instanță, blocând emiterea autorizațiilor de construcție necesare demarării lucrărilor miniere.

Proiectul a întâmpinat și o opoziție puternică din partea mai multor ONG-uri naționale și internaționale, motivația principală fiind temerile legate de utilizarea cianurilor în exploatarea resurselor din Munții Apuseni. Noul operator al proiectului a reafirmat faptul că nu va folosi tehnici bazate pe cianuri, pledând pentru o dezvoltare minieră responsabilă și sustenabilă.


Tranzacția reprezintă o oportunitate importantă pentru revigorarea proiectului Certej, care poate aduce beneficii semnificative economiei locale și României, cu respectarea criteriilor de mediu esențiale într-un context european tot mai strict.

Foto: Mykhailo Polenok/Dreamstime.com; AI generated


iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.