Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Compozitorul și pianistul român Horia Moculescu a murit la vârsta de 88 de ani

Redacția12 noiembrie 2025
Compozitorul și pianistul român Horia Moculescu a murit la vârsta de 88 de ani

Pe scurt

Compozitorul și pianistul român Horia Moculescu, una dintre cele mai importante figuri ale muzicii ușoare românești, a decedat miercuri, 12 noiembrie 2025, la vârsta de 88 de ani. Născut în Râmnicu-Vâlcea la 18 martie 1937, Moculescu și-a început călătoria muzicală încă de la șase ani, învățând să cânte la acordeon, iar mai târziu s-a remarcat pentru virtuozitatea sa atât la pian, cât și la acordeon în perioada liceului la 'Mihai Viteazul' din Turda. Deși nu a putut urma Conservatorul din București din cauza originii materne italiene și a trecutului tatălui său, fost ofițer în armata interbelică, și-a continuat educația la Facultatea de Mine din Petroșani, unde a cântat în orchestra facultății. Devotat muzicii, a devenit cunoscut ca pianist în București și pe litoralul românesc, lansându-și în 1973 piesa de debut „Salcia” și compunând peste 500 de melodii, colaborând cu numeroși artiști de valoare și obținând peste 200 de premii. Discografia sa cuprinde titluri remarcabile precum „Norma Mia”, „Cosi Pallida”, „Madame” și „Ciao” (1962), participări la festivaluri muzicale importante și compilatii reprezentative ale muzicii românești. Pe lângă muzica ușoară, a compus coloane sonore pentru filme cunoscute precum „Mireasma ploilor târzii” și serialul „Pistruiatul”, extinzându-și talentul și în domeniul cinematografiei. În perioada 2009–2013, a fost gazda emisiunii TV „Atenție, se cântă!”, fiind apreciat pentru eleganța, inteligența și umorul său, precum și pentru capacitatea de a crea muzică intimă și caldă, ce a pătruns în sufletele ascultătorilor. Mesaje de omagiu din partea personalităților media și a Ministerului Culturii au subliniat importanța moștenirii sale artistice, care va rămâne o sursă de inspirație în cultura românească.

Compozitorul și pianistul român Horia Moculescu a murit la vârsta de 88 de ani

Compozitorul și pianistul român Horia Moculescu a încetat din viață la vârsta de 88 de ani

Renumitul compozitor, pianist și interpret român Horia Moculescu s-a stins din viață miercuri, 12 noiembrie, la vârsta de 88 de ani. Născut pe 18 martie 1937 în Râmnicu-Vâlcea, Moculescu a fost o personalitate remarcabilă a muzicii ușoare românești, lăsând în urma sa o moștenire artistică valoroasă.

Primii pași în muzică și educația

Joaca sa cu muzica a început încă de la vârsta de șase ani, când a învățat să cânte la acordeon. A urmat cursurile liceului de băieți din Turda, instituție cunoscută astăzi drept Colegiul Național "Mihai Viteazul". Aici s-a remarcat prin virtuozitatea cu care aborda piese de muzică ușoară, interpretate atât la pian, cât și la acordeon.

Din cauza originii italiene din partea mamei și a faptului că tatăl său fusese ofițer în armata română interbelică, Horia Moculescu nu a putut urma la Conservatorul din București. Astfel, a ales Facultatea de Mine din Petroșani, unde a continuat să-și cultive talentul muzical cântând în orchestra facultății.

Cariera muzicală și creațiile

În anii care au urmat, Moculescu s-a dedicat exclusiv muzicii, activând ca pianist atât în București, cât și pe litoralul românesc. Anul 1973 marchează lansarea primului său cântec, „Salcia”, ce a devenit punctul de pornire al unei cariere prolifice în compoziție.

De-a lungul vieții, a compus peste 500 de melodii, colaborând cu numeroși interpreți talentați din România și colecționând peste 200 de premii pentru creațiile sale. Discografia sa cuprinde piese notorii precum „Norma Mia”, „Cosi Pallida”, „Madame”, „Ciao” (1962), participarea la „Al III-lea Festival De Muzică Ușoară Românească Mamaia” (1965), „Salcia” (1976) și colecția „The Best Romanian Music” (2005).

Muzica pentru film și televiziune

Pe lângă muzica ușoară, Moculescu a compus și coloane sonore pentru filme românești apreciate, printre care se numără „Mireasma ploilor târzii” (1984), „Vară sentimentală” (1986), „Primăvara bobocilor” (1987), „Maria și marea” (1988), „Secretul armei... secrete” (1988), „Miss Litoral” (1991) și serialul TV „Pistruiatul” (1973).

Din 2009 până în 2013, artistul a fost și gazda emisiunii „Atenție, se cântă!”, difuzată la televiziunea națională, aducând în casele românilor muzică și povești din lumea artistică.

Mesaje de condoleanțe și recunoașterea moștenirii artistice

Personalități din lumea televiziunii, precum Dan Negru și Marina Almășan, au transmis mesaje emoționante în memoria lui Horia Moculescu, amintindu-și de impactul său în cultura românească. Ministerul Culturii a evidențiat contribuția sa remarcabilă, subliniind că „a compus cu talent, inteligență, umor și eleganță. Muzica sa nu s-a impus prin volum, ci prin intimitate, căldură și naturalețe, pătrunzând adânc în sufletele oamenilor.”

Horia Moculescu rămâne o figură emblematică a muzicii românești, a cărei operă va continua să inspire și să încânte generațiile viitoare.


Foto: Ministerul Culturii (Facebook)
Text: Radu, Romania-Insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.