Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Compania germană Limoss anunță deschiderea unei noi fabrici în România

Redacția19 noiembrie 2025
Compania germană Limoss anunță deschiderea unei noi fabrici în România

Pe scurt

Compania germană Limoss intenționează să deschidă o fabrică de componente electronice în România, printr-o investiție greenfield, care ar urma să angajeze până la 500 de persoane, conform informațiilor oferite de Profit.ro. Amplasamentul vizat este orașul Ineu din județul Arad, o zonă ce tocmai a pierdut principalul angajator și contributor la buget, producătorul de componente auto Aptiv. Primarul orașului Ineu, Călin Abrudan, a declarat pentru Profit.ro că Limoss a transmis această informație și terenul va fi scos la licitație publică. Deși reprezentanții Limoss nu au oferit încă detalii suplimentare privind calendarul investiției, se știe că grupul PentaComb, din care face parte Limoss și care are deja activități de producție în județul Arad, dorește să își extindă prezența în Europa prin această nouă fabrică. În decembrie 2023, PentaComb anunța intenția de a achiziționa un teren de 15.000 mp într-o unitate militară dezafectată, iar producția va începe într-o hală de aproximativ 3.000 mp, cu 25 de angajați și o investiție inițială de 1,5 milioane de euro, urmând o extindere treptată până la 12.000 mp și circa 100 de angajați. Această investiție este așteptată să contribuie semnificativ la revitalizarea economică a zonei, după pierderea locurilor de muncă provocată de închiderea Aptiv, reprezentând o oportunitate importantă pentru piața muncii și dezvoltarea industriei electronice în România.

Compania germană Limoss anunță deschiderea unei noi fabrici în România

Grupul german Limoss intenționează să înființeze o fabrică de componente electronice în România, printr-o investiție greenfield, care ar putea genera până la 500 de locuri de muncă, potrivit informațiilor oferite de Profit.ro. Zona vizată de această investiție este municipiul Ineu, din județul Arad, o localitate ce a rămas recent fără cel mai important angajator și contributor la bugetul local, producătorul de componente auto Aptiv.

Primarul municipiului Ineu, Călin Abrudan, a declarat pentru Profit.ro că „Limoss ne-a transmis această informație și intenționăm să scoatem terenul la licitație”. Edilul a subliniat faptul că planurile companiei vizează crearea a aproximativ 500 de locuri de muncă în fabrica care urmează a fi construită.

Deocamdată, reprezentanții Limoss nu au confirmat oficial detaliile investiției și nici termenele precise pentru demararea proiectului, refuzând să ofere informații suplimentare pentru Profit.ro.

Limoss face parte din grupul PentaComb, care are deja activități de producție în județul Arad și urmărește extinderea prezenței Limoss pe piața europeană prin inaugurarea acestei noi unități de producție în România. În luna decembrie a anului trecut, grupul PentaComb anunța intenția de a achiziționa un teren de aproximativ 15.000 de metri pătrați amplasat într-o fostă unitate militară din zonă.

În prima fază, fabrica ar urma să cuprindă o hală de producție cu o suprafață de 3.000 de metri pătrați și să angajeze 25 de muncitori, investiția inițială fiind estimată la circa 1,5 milioane de euro. Ulterior, unitatea se va extinde treptat, urmând să ajungă la o suprafață totală de aproximativ 12.000 de metri pătrați și să ofere locuri de muncă pentru aproximativ 100 de angajați.

Orașul Ineu, care a suferit un impact economic odată cu plecarea producătorului Aptiv, speră că această investiție germană va aduce un nou suflu dezvoltării locale și va revigora economia zonei prin crearea de noi locuri de muncă.

Context și perspective

Investiţia Limoss în Ineu se înscrie într-un trend mai amplu al companiilor europene și multinaționale care caută să-și diversifice capacitățile de producție în România, profitând de resursa umană calificată și costurile relativ scăzute ale forței de muncă. De asemenea, infrastructura bine dezvoltată și poziționarea geografică strategică fac din această regiune un punct atractiv pentru astfel de investiții industriale.

Realizarea unei fabrici noi, de tip greenfield, presupune dezvoltarea unei activități de la zero pe un teren nefolosit anterior în scopuri industriale, ceea ce aduce valoare adăugată și contribuie la modernizarea capacităților de producție locale.

Grupul PentaComb și-a manifestat interesul ferm de a se extinde pe piața europeană, iar proiectul din România ar putea fi un pas important în această direcție, ajutând atât la consolidarea poziției companiei, cât și la dinamizarea economiei locale din județul Arad.

Concluzii

Deschiderea noii fabrici Limoss, ce poate angaja până la 500 de persoane în viitor, reprezintă o veste optimistă pentru Ineu și regiunea Arad, după perioada dificilă generată de plecarea Aptiv. Primăria municipiului se implică activ pentru valorificarea terenului disponibil și pentru facilitarea procesului investițional. Rămâne de văzut cum vor evolua negocierile și planurile grupului, cu speranța că această investiție să se concretizeze cât mai curând, generând beneficii economice și sociale semnificative pentru zona respectivă.


Articol realizat de Iulian, România Insider
Foto: Tsyhun / Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.