Știri naționale și internaționale

Compania de transport public aproape de faliment din cauza datoriilor

Redacția•22 decembrie 2025

Pe scurt

Primarul general recent ales al Bucureștiului, Ciprian Ciucu, avertizează asupra unei situații financiare extrem de grave, evidențiind faptul că datoriile acumulate de Primăria Municipiului București și instituțiile subordonate depășesc 2 miliarde de lei, iar dacă acestea nu vor fi rezolvate în perioada următoare, compania de transport public STB riscă falimentul. La doar o săptămână după preluarea mandatului, Ciucu a prezentat date oficiale care arată că datoriile totale ale Primăriei sunt de 2,105 miliarde lei (aproximativ 421 milioane euro), dintre care 811 milioane lei reprezintă subvenții pentru transport, 504 milioane lei pentru încălzire, 470 milioane lei pentru ajutoare sociale și 232 milioane lei pentru alte instituții subordonate, plus o sumă de 88 milioane lei ce trebuie achitată unui om de afaceri în urma unui proces câștigat împotriva Primăriei. Situația este cu atât mai gravă pentru STB, compania care gestionează transportul public, ce riscă falimentul dacă nu își achită datoriile către ANAF, în special cele legate de contribuțiile angajaților, generate după 2019 în urma reorganizării vechii autorități de transport în STB. De asemenea, compania de termoficare Termoenergetica se confruntă cu datorii considerabile către ANAF. Primarul Ciucu a subliniat că, deși situația a fost parțial ameliorată în mandatul fostului primar Nicușor Dan, aceasta rămâne critică, iar pentru anul viitor Primăria București necesită un buget de 8,5 miliarde lei pentru a-și acoperi datoriile și cheltuielile, însă sistemul actual de împărțire a cotei din impozitul pe venit de către guvern este insuficient și limitează autonomia fiscală reală a Capitalei, îngreunând investițiile. În prezent, Primăria generală cheltuiește circa 8 miliarde lei pe funcționare și sub 1 miliard lei pe investiții, în timp ce sectoarele Capitalei au un raport de cheltuieli mai echilibrat, cu ponderi mai mari pentru dezvoltare. Primarul a mai afirmat că subvențiile pentru transport și încălzire „sug bugetul” și că fără reforme structurale urgente în 2026, situația va escalada până la faliment, angajându-se astfel la implementarea acestora, fără a se limita la solicitări către guvern. Ciprian Ciucu, lider al filialei PNL București, a informat premierul Ilie Bolojan și ministrul de Finanțe Alexandru Nazare despre urgența situației, determinând guvernul să garanteze un împrumut modest pentru Termoenergetica, menit să prevină incapacitatea acesteia de plată. Deși nu a dat vina direct pe guvernarea PSD condusă de Marcel Ciolacu, el a menționat că restricțiile financiare au început în acea perioadă, când s-a redus alocarea de fonduri către Primăria Capitalei prin modificarea formulei de distribuire a impozitului pe venit, iar banii au fost redirecționați în alte scopuri, lăsând Bucureștiul cu un buget mult sub necesar pentru serviciile publice esențiale. Astfel, viitorul financiar al Capitalei depinde de soluționarea acestor urgențe economice și reformele propuse în 2026, subliniind criza de sustenabilitate fiscală și necesitatea unor măsuri urgente pentru a salva transportul și încălzirea publică de la colaps.

Primarul general al Bucureștiului avertizează: Compania de transport în comun, STB, aproape de faliment din cauza datoriilor uriașe

La o săptămână după ce a preluat mandatul, noul primar general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a tras un semnal de alarmă privind situația financiară gravă în care se află Primăria București și instituțiile subordonate acesteia. Potrivit acestuia, datoriile cumulate depășesc 2 miliarde de lei, iar dacă nu vor fi soluționate rapid, compania de transport public la nivelul orașului, Societatea de Transport București (STB), riscă să intre în faliment.

O datorie totală de peste 2 miliarde de lei

În cadrul primei conferințe de presă, susținută sâmbătă, 20 decembrie, Ciprian Ciucu a dezvăluit cifra totală a obligațiilor financiare ale Primăriei Capitalei: 2,105 miliarde de lei (aproximativ 421 milioane euro). Din această sumă, 811 milioane lei reprezintă subvenții restante pentru transport, 504 milioane lei pentru încălzire, 470 milioane lei pentru ajutoare sociale și 232 milioane lei datorii către alte instituții subordonate. Totodată, un litigiu pierdut cu omul de afaceri Costică Constanda a generat o datorie suplimentară de 88 milioane lei.

Situația cea mai gravă este însă în cazul STB, care, după cum avertizează Ciucu, este practic la un pas de faliment dacă nu-și achită obligațiile. Datoriile principale ale companiei sunt către ANAF și au apărut în special după 2019, când vechea autoritate de transport a fost transformată în actuala societate. O bună parte din sumă provine din neachitarea contribuțiilor sociale aferente angajaților.

De asemenea, Termoenergetica, compania responsabilă cu furnizarea căldurii în București, se confruntă cu datorii semnificative către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), ceea ce agravează și mai mult situația financiară a orașului.

Primarul Ciucu: „Fără plăți imediate, falimentul este iminent“

Noua conducere a Primăriei remarcă faptul că unele măsuri luate anterior au ameliorat parțial situația, însă problemele rămân majore. „Dacă nu efectuăm la timp plățile stabilite de fostul primar general, STB va fi aproape falimentară. Nu mă feresc să pronunț acest cuvânt. Vorbim despre datorii de 1,38 miliarde lei către ANAF“, a subliniat primarul.

Pentru a acoperi aceste datorii și a asigura funcționarea serviciilor publice, primarul consideră că bugetul pentru 2026 trebuie să atingă 8,5 miliarde lei. Totuși, el avertizează că actualul mecanism de împărțire a taxelor, în care Bucureștiul primește doar 50% din impozitul pe venit colectat, iar restul este repartizat primăriilor de sector, este insuficient și limitează posibilitățile de dezvoltare și investiții.

Lipsa autonomiei fiscale, o barieră majoră

„Bucureștiul nu are o autonomie fiscală reală, ceea ce înseamnă că spațiul pentru investiții este extrem de restrâns. La ora actuală este practic imposibil să ne gândim la un echilibru bugetar pentru anul viitor“, a explicat Ciucu.

Cheltuielile curente ale Primăriei Generale se ridică la aproximativ 8 miliarde lei, în timp ce investițiile nu depășesc 1 miliard lei. În contrast, bugetele primăriilor de sector au un profil de cheltuieli mai echilibrat, cu un procent mai mare alocat dezvoltării.

„Subvențiile consumă practic tot bugetul. Avem două mari găuri structurale – transportul și încălzirea – care ne pot duce în pragul falimentului dacă nu intervenim în 2026. Eu mă angajez ca în anul viitor să începem reforme structurale, nu doar să așteptăm rezerve de la Guvern“, a concluzionat primarul general, care anterior a condus și Primăria Sectorului 6.

Discuții cu guvernul și soluții pe termen scurt

Ciprian Ciucu, care este și președintele organizației București a Partidului Național Liberal (PNL), a purtat deja discuții cu premierul Ilie Bolojan și ministrul finanțelor Alexandru Nazare, colegi de partid, despre situația delicată a finanțelor Capitalei. Ca urmare a acestor negocieri, guvernul este pregătit să ofere un împrumut „modest“ pentru Termoenergetica, pentru a preveni incapacitatea acesteia de a-și onora plățile.

Deși evită să arunce vina direct asupra fostului guvern PSD condus de Marcel Ciolacu, primarul Ciucu indică o legătură între declinul finanțării Bucureștiului și politica aplicată în ultimii ani. El explică că în anii 2024 și 2025 s-au redus sumele redistribuite Capitalei din impozitul pe venit, prin excluderea unor categorii de venituri din formula de alocare, iar banii au fost direcționați în alte scopuri.

Pe pagina sa de Facebook, Ciucu a detaliat că „Bucureștiului i-au fost luați peste 2 miliarde lei în ultimii trei ani, ceea ce este cu atât mai grav cu cât PMB gestionează servicii publice majore precum căldura și transportul, iar în unele cazuri are alocări mai mici decât primăriile de sector.“

Această situație critică evidențiază provocările enorme cu care se confruntă administrația publică locală a Bucureștiului, iar noua conducere promite că va demara reforme urgente pentru a redresa situația și a evita colapsul unor servicii vitale pentru capitală.

Foto: Ciprian Ciucu (sursa Facebook)
Contribuitor: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.