Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a UE pentru deficiențe în monitorizarea calității aerului

Redacția•11 decembrie 2025
Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a UE pentru deficiențe în monitorizarea calității aerului

Pe scurt

Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene din cauza neîndeplinirii obligațiilor prevăzute de Directivele privind calitatea aerului ambiental, informează un comunicat oficial din 11 decembrie 2025. România nu a asigurat conformitatea rețelei naționale de monitorizare a aerului cu standardele legale privind numărul, tipul și amplasarea punctelor de prelevare, precum și cu obiectivele obligatorii de calitate a datelor. Încă din 2017, Comisia Europeană a avertizat țara noastră printr-o notificare formală, reiterată în 2019, iar în iunie 2023 a emis un aviz motivat, însă modificările necesare nu au fost implementate suficient. Deși autoritățile române au făcut eforturi de modernizare a rețelei naționale, Comisia a constatat în continuare deficiențe semnificative privind numărul adecvat de stații și respectarea obiectivelor de calitate a datelor, în special pentru poluanți importanți precum particule în suspensie (PM10 și PM2.5), dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), metale grele și benzoapiren. În consecință, sistemul de monitorizare românesc nu oferă informații complete și fiabile despre calitatea aerului, contrar cerințelor UE, iar măsurile actuale sunt insuficiente pentru a asigura respectarea normelor comunitare. Directivele privind calitatea aerului sunt parte integrantă a politicii europene pentru aer curat și susțin obiectivele Planului de Acțiune Zero Poluare până în 2030, stabilind limite precise pentru poluanți și obligând statele membre să monitorizeze și să raporteze date exacte pentru gestionarea eficientă a nivelului de poluare. Această trimitere în fața Curții de Justiție subliniază nevoia urgentă ca România să îmbunătățească monitorizarea și protecția calității aerului pentru a respecta standardele europene și sănătatea cetățenilor.

Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a UE pentru deficiențe în monitorizarea calității aerului

Comisia Europeană (CE) a anunțat joi, 11 decembrie, că a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), pe motivul neîndeplinirii obligațiilor prevăzute în directivele privind calitatea aerului ambiental. Potrivit CE, România nu a asigurat conformitatea rețelei naționale de monitorizare a calității aerului cu cerințele legale referitoare la numărul, tipul și amplasarea punctelor de prelevare a probelor, precum și cu obiectivele obligatorii privind calitatea datelor raportate.

Istoricul avertismentelor CE către România

Procesul de avertizare a început încă din 2017, când Comisia Europeană a emis o primă notificare oficială adresată autorităților române. Aceasta a fost urmată, în 2019, de o a doua sesizare, iar recent, în iunie 2023, CE a emis o opinie motivată exprimând nemulțumirea față de lipsa măsurilor corective adecvate. Cu toate acestea, autoritățile române nu au făcut încă modificările necesare pentru a îndeplini cerințele impuse la nivel european.

Deficiențe persistente în sistemul de monitorizare

Analiza datelor recente privind calitatea aerului din România evidențiază că, în ciuda unor eforturi, inclusiv cele destinate modernizării Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului, persistă nereguli semnificative. Cele mai importante probleme vizează insuficiența punctelor de prelevare a probelor și neatingerea obiectivelor minime privind calitatea datelor, relevă comunicatul Comisiei Europene.

Aceste lacune afectează monitorizarea poluanților-cheie cum sunt particulele în suspensie PM10 și PM2.5, dioxidul de sulf (SO2), oxizii de azot (NOx), metalele grele și benzo(a)pirenul — substanțe cu impact deosebit asupra sănătății umane și mediului.

Impactul asupra transparenței și legalității monitorizării aerului

Din cauza acestor deficiențe, rețeaua națională de monitorizare nu furnizează informații complete și fiabile privind calitatea aerului, așa cum solicită legislația europeană în vigoare. Comisia consideră că măsurile luate până acum de autoritățile române sunt insuficiente pentru a remedia aceste neconformități.

Astfel, decizia de a trimite România în fața CJUE este o consecință a neîndeplinirii continue a angajamentelor asumate la nivelul Uniunii Europene în domeniul protecției mediului.

Contextul Directivei privind calitatea aerului și planurile europene pentru 2030

Directivele privind calitatea aerului ambiental sunt o componentă esențială a politicii UE de asigurare a unui mediu curat. Ele stabilesc limite clare pentru poluanți și impun statelor membre să monitorizeze și să raporteze date exacte, cu scopul de a gestiona și reduce nivelurile de poluare în conformitate cu standardele europene.

Aceste prevederi susțin și obiectivele Planului de Acțiune Zero Poluare pentru 2030, care urmărește o reducere semnificativă a poluării aerului, apa, solurilor și a altor surse, pentru a îmbunătăți sănătatea publică și calitatea vieții în spațiul UE.

În concluzie, referirea României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene evidențiază necesitatea unor măsuri mai ferme și mai eficiente pentru respectarea obligațiilor privind calitatea aerului. Rămâne de văzut cum vor reacționa autoritățile române în fața acestei decizii și ce pași concreți vor urma pentru a ajusta sistemul național de monitorizare conform normelor europene.

Irina Marica, Romania-Insider
Foto: Senatorjoanna/Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.