Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Comisia Europeană reduce la jumătate prognoza de creștere pentru România din cauza politicii fiscale contractive în 2025-2026

Redacția•18 noiembrie 2025
Comisia Europeană reduce la jumătate prognoza de creștere pentru România din cauza politicii fiscale contractive în 2025-2026

Pe scurt

Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza de creștere economică a României pentru anii 2025 și 2026, anticipând un avans de doar 0,7% în 2025 și 1,1% în 2026, adică jumătate din estimările anterioare publicate în primăvară, conform previziunilor de toamnă din 17 noiembrie. Această ajustare reflectă derapajul fiscal din anii 2024-2025 și adoptarea unei politici fiscale mai restrictive a guvernului român în acești doi ani, cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024, mai mare decât cele 8,8% estimate anterior, și cu o reducere la 8,4% în 2025, urmată de o consolidare fiscală agresivă care vizează scăderea deficitului la 6,2% din PIB în 2026 și 5,9% în 2027. În acest context, politica fiscală va avea un caracter contractionist în 2025-2026, cu un indice compozit care sare la 1,7% în 2025 și 3,0% în 2026, semnalând o constrângere semnificativă a creșterii economice. Efectele acestei politici sunt vizibile nu numai în amplitudinea, ci și în structura creșterii: consumul privat este anticipat să scadă cu 0,8% în 2026, după o ușoară creștere în 2025, iar consumul public va continua să se contracte, în timp ce formarea brută de capital fix se va accelera puternic până la 5,4% în 2026, susținută de încrederea crescândă a mediului de afaceri și finalizarea investițiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Scăderea consumului privat va tempera și creșterea importurilor, iar exporturile vor menține o tendință pozitivă datorită încetinirii creșterii salariilor, favorizând un excedent net comercial care va contribui pozitiv la PIB. Deficitul contului curent este prognozat să se reducă la 6,4% din PIB în 2026 și la 6% în 2027, în contextul în care investițiile brute rămân solide, iar România valorifică tot mai mult fondurile europene de coeziune, în ciuda încheierii perioadei RRF. Astfel, România se confruntă cu o perioadă de ajustări fiscale și economice serioase, care vor tempera creșterea pe termen scurt, dar vor susține o dezvoltare mai echilibrată în perspectivă.

Comisia Europeană reduce la jumătate prognoza de creștere pentru România din cauza politicii fiscale contractive în 2025-2026

Comisia Europeană reduce la jumătate prognoza de creștere economică pentru România, în contextul politicii fiscale restrictive în 2025-2026

În cadrul Prognozei de Toamnă publicate pe 17 noiembrie, Comisia Europeană a revizuit semnificativ estimările privind dinamica economiei României pentru perioada următoare. Astfel, previziunile pentru creșterea economică au fost diminuate la 0,7% pentru anul 2025 și 1,1% pentru anul 2026, reprezentând jumătate din valorile anticipate în prognoza din primăvară, publicată pe 19 mai. Pentru anul 2027, însă, creșterea este estimată să se dubleze, ajungând la 2,1%.

Această ajustare a prognozei reflectă, pe de o parte, derapajul fiscal anticipat în anii 2024-2025, iar pe de altă parte, impactul politicii fiscale mai restrictive pe care Guvernul României intenționează să o adopte în 2025 și 2026, în efortul de a readuce echilibrul bugetar.

Bugetul general consolidat și măsurile de fermitate fiscală

Potrivit noilor estimări, deficitul bugetar al administrației generale va atinge 9,3% din PIB în 2024, comparativ cu 8,8% prognoza Comisiei în luna mai. Pentru 2025 se așteaptă o diminuare la 8,4% din PIB, față de 7,9% anterior. Ca urmare, autoritățile române au început să adopte măsuri de înăsprire fiscală, cu scopul de a reduce deficitul la 6,2% din PIB în 2026 și la 5,9% în 2027, această ultimă țintă necesitând în continuare noi ajustări bugetare.

Politica fiscală va avea astfel caracter restrictiv în 2025 și 2026, iar abia din 2027 se estimează o revenire la o poziție fiscală neutră. Indicele compozit al politicii fiscale, care ia valori pozitive în cazul măsurilor de austeritate și se consideră neutru într-un interval +/- 0,25%, este prognozat să urce la 1,7% în 2025 (față de 1,4% în prognoza mai veche) și apoi la 3,0% în 2026, în contrast cu o valoare neutră de -0,1% previzionată în luna mai.

Impactul asupra structurii și ritmului creșterii economice

Restricțiile bugetare nu doar reduc ritmul general al creșterii, ci modifică și compoziția acesteia. În anul 2026, efectul consolidării fiscale, care include înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public, precum și majorări de taxe, combinat cu o inflație încă ridicată, va conduce la o ușoară scădere a consumului privat cu 0,8% în termeni anuali, față de o creștere moderată de 0,7% estimată pentru 2025 și un avans robust de 5,7% în 2024. La rândul său, consumul public este așteptat să scadă și el, cu 1,7% în 2026, față de un declin de 0,6% în anul precedent.

În schimb, formarea brută de capital fix va înregistra o accelerare substanțială, de la 2,7% în 2025, până la 5,4% în 2026, susținută de o creștere a încrederii mediului de afaceri și finalizarea investițiilor aferente Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Pentru 2027 este prognozată o menținere robustă a investițiilor, cu un avans de 2,6%.

Un alt efect important al restricțiilor fiscale îl reprezintă temperarea importurilor, ca urmare a scăderii consumului privat. În același timp, exporturile ar urma să continue trendul ascendent, în condițiile în care creșterea salariilor încetinește, determinând o contribuție pozitivă a schimburilor comerciale asupra creșterii economice.

Deficitul de cont curent și perspectivele fondurilor europene

Deficitul contului curent este proiectat să se reducă progresiv, de la estimarea de 7,9% din PIB pentru 2024 la 6,4% în 2026 și până la 6% în 2027. Chiar dacă perioada finanțărilor prin fondurile europene oferite în cadrul facilității RRF (Recovery and Resilience Facility) se încheie, formarea brută de capital fix va rămâne puternică, România urmând să utilizeze tot mai mult fondurile de coeziune pentru a susține investițiile.

Această actualizare a prognozei Comisiei Europene subliniază provocările economice ale României pe termen scurt și mediu, în contextul ajustărilor fiscale și al incertitudinilor externe. Cu toate acestea, o perspectivă mai favorabilă este anticipată pentru anul 2027, când economia ar urma să revină pe un trend solid de creștere.

Foto: Cosmin Iftode / Dreamstime.com
iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.