Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Comisia Europeană propune construirea unei căi ferate de mare viteză între capitalele UE, inclusiv București

Redacția•06 noiembrie 2025
Comisia Europeană propune construirea unei căi ferate de mare viteză între capitalele UE, inclusiv București

Pe scurt

Comisia Europeană propune construirea unei rețele feroviare de mare viteză care să conecteze capitalele UE, inclusiv ruta București-Budapesta, cu termen limită în 2040, vizând atingerea vitezelor de cel puțin 200 km/h. Planul prevede secțiuni de mare viteză pe rutele Budapesta – București, Berlin – Copenhaga, Berlin – Viena – Praga, Paris – Madrid – Lisabona, München – Roma, precum și între statele baltice, reducând semnificativ timpii de călătorie: de exemplu, între Berlin și Copenhaga timpul scade de la 7 la 4 ore până în 2030, iar între Sofia și Atena cu peste 50%, la doar 6 ore. Călătoria București – Budapesta va dura puțin peste 6 ore, față de 14-16 ore în prezent, contribuind la descongestionarea traficului și creșterea mobilității militare. În paralel, Comisia intenționează să aloce aproape 3 miliarde de euro până în 2027 pentru dezvoltarea combustibililor aviației „curate”, cu o sumă totală preconizată de 100 miliarde euro până în 2035, și să îmbunătățească opțiunile de achiziție a biletelor pentru a înlocui zborurile pe distanțe scurte și a reduce poluarea. De asemenea, va susține o legislație nouă pentru dezvoltarea pieței de rulaj second-hand, cu măsuri ce vor interzice casarea anticompetitivă a materialului rulant sigur și funcțional și vor stabili condiții transparente pentru revânzare și operare în toate statele membre. Apostolos Tzitzikostas, comisarul pentru Transport Durabil și Turism, subliniază că această infrastructură feroviară de mare viteză este esențială pentru unitatea europeană, creșterea economică și poziționarea UE în cursa globală pentru transporturi durabile, transformând ambițiile în acțiuni concrete prin investiții masive și eliminarea barierelor. Până acum, UE a sprijinit 804 proiecte de infrastructură feroviară cu o finanțare totală de 34,4 miliarde euro prin Facilitarea Conectării Europei, reprezentând aproape 69% din investițiile totale ale CEF, consolidând astfel feroviarul drept coloana vertebrală a unui continent competitiv, neutru din punct de vedere carbon și sigur.

Comisia Europeană propune construirea unei căi ferate de mare viteză între capitalele UE, inclusiv București

Comisia Europeană propune construirea unei rețele feroviare de mare viteză între capitalele UE, inclusiv București

Comisia Europeană a dezvăluit miercuri, 6 noiembrie, un plan ambițios pentru dezvoltarea unor rute feroviare de mare viteză între capitalele europene, printre care se numără și legătura București – Budapesta, ce ar urma să fie funcțională până în 2040. Scopul principal este ca trenurile să atingă o viteză minimă de 200 km/h, prin modernizarea și construirea unor noi segmente de cale ferată.

Rute strategice vizate

Proiectul include linii de mare viteză pe trasee cheie precum: Budapesta – București, Berlin – Copenhaga, Berlin – Viena – Praga, Paris – Madrid – Lisabona, München – Roma, precum și legături îmbunătățite între statele baltice. Astfel, se pune accent pe conectivitatea și accesibilitatea rapidă între principalele orașe ale Uniunii Europene, prin infrastructură modernă și eficientă.

Conform propunerilor, până în 2030, timpul de călătorie între Berlin și Copenhaga ar urma să scadă la 4 ore, față de aproximativ 7 ore în prezent. De asemenea, distanța dintre Sofia și Atena va putea fi parcursă cu trenul în numai 6 ore, reducând durata actuală cu mai mult de jumătate.

Pe ruta București – Budapesta, un drum cu trenul ar putea dura puțin peste 6 ore, semnificativ mai puțin față de cele 14-16 ore necesare acum. Această schimbare va transforma legăturile dintre zonele estice și centrale ale continentului, făcând călătoriile mai rapide și mai confortabile pentru milioane de cetățeni.

Beneficii și finanțare

Comisia Europeană subliniază că aceste modificări nu doar vor descongestiona traficul rutier și aerian, dar vor spori și mobilitatea militară, oferind astfel un avantaj strategic în contextul actual geopolitic. În plus, pe termen lung, proiectul contribuie la reducerea emisiilor poluante prin înlocuirea zborurilor pe distanțe scurte cu trenuri ecologice.

Pentru a susține acest plan, Comisia intenționează să aloce aproape 3 miliarde de euro până în 2027 pentru dezvoltarea de combustibili „curați” destinați aviației. Până în 2035, investițiile în acest domeniu sunt estimate să ajungă la 100 de miliarde de euro, reflectând angajamentul UE față de un transport durabil și prietenos cu mediul.

Concomitent, propunerea include și îmbunătățirea modului în care călătorii își pot achiziționa biletele, cu soluții digitale avansate și integrate, pentru o experiență mai simplă și transparentă. Scopul este clar: reducerea zborurilor pe distanțe scurte, unde alternativele feroviare rapide pot avea un impact pozitiv asupra mediului.

Piața de materiale rulante și legislație nouă

O altă noutate importantă vizează dezvoltarea unei piețe second-hand pentru material rulant feroviar. În 2027, Comisia va propune măsuri menite să interzică casarea anticompetitivă a vagoanelor și locomotivelor funcționale și sigure. Astfel, va fi creat un cadru legal transparent care să faciliteze revânzarea și funcționarea acestui material în toate statele membre ale UE. Această direcție vine în sprijinul unei economii circulare și a eficientizării resurselor în industria feroviară.

O viziune pentru viitorul transporturilor europene

Apostolos Tzitzikostas, comisarul pentru Transport Durabil și Turism, a declarat: „Transportul feroviar de mare viteză nu înseamnă doar reducerea timpului de călătorie; este vorba despre unitatea europeană, întărirea economiei noastre și leadership-ul global în materie de transport sustenabil. Transformăm ambiția în acțiune: desființăm bariere, mobilizăm investiții pentru infrastructură modernă și facem din rețeaua feroviară transfrontalieră coloana vertebrală a unei Europe carbon-neutre, competitive și sigure.”

Până în prezent, Uniunea Europeană a sprijinit 804 proiecte de infrastructură feroviară în toată regiunea, cu un buget total de 34,4 miliarde de euro prin Mecanismul „Connecting Europe Facility” (CEF), ceea ce reprezintă aproape 69% din totalul investițiilor CEF. Acest angajament subliniază importanța strategică acordată transportului feroviar în planul de dezvoltare durabilă a continentului.

Pentru mai multe detalii, puteți accesa direct sursa oficială a Comisiei Europene.

Foto: transport.ec.europa.eu

Autor: Radu | radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.