Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Comisia Europeană finanțează cu 29,3 milioane euro patru proiecte de electrificare dezvoltate de companii românești

Redacția19 noiembrie 2025
Comisia Europeană finanțează cu 29,3 milioane euro patru proiecte de electrificare dezvoltate de companii românești

Pe scurt

Comisia Europeană a anunțat selecția a patru proiecte de electrificare dezvoltate de companii românești, care vor primi finanțare în valoare totală de 29,33 milioane de euro din fondul Connecting Europe Facility (CEF), parte a unei runde care alocă peste 600 milioane de euro pentru 70 de proiecte menite să accelereze electrificarea și decarbonizarea transportului rutier, maritim, fluvial și aerian în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) din 24 de state membre. Cel mai important beneficiar este operatorul Terminalului Constanța Sud Container (CSCT), subsidiară a companiei de logistică DP World din Emiratele Arabe Unite, care va primi 19,82 milioane de euro pentru implementarea unei infrastructuri de alimentare cu energie electrică la mal, incluzând 29 de blocuri containerizate echipate electric, stații de reîncărcare pentru camioane terminal electrice, două transformatoare OPS de 5 MVA și 10 camioane electrice terminal. Contractul de concesiune cu DP World pentru operarea terminalului din portul Constanța, început în 2003, a fost extins în 2019 cu încă 30 de ani. De asemenea, Smart Business & Technologies Solutions va beneficia de 4,08 milioane de euro pentru instalarea a 76 de puncte de încărcare cu curent continuu în 32 de locații strategice din România, dedicate vehiculelor grele și ușoare, iar PPC Blue România, subsidiară a Public Power Corporation din Grecia, va primi 3,42 milioane de euro pentru instalarea a 106 puncte de încărcare în România și Grecia. În plus, Rompetrol Financial Group coordonează un proiect de 2,01 milioane de euro pentru 52 de puncte de încărcare electrice distribuite în 22 de locații de-a lungul rețelei TEN-T în România. Aceste investiții reprezintă un pas semnificativ pentru digitalizarea și ecologizarea transportului în România, sprijinind tranziția către mobilitate durabilă în cadrul obiectivelor Uniunii Europene.

Comisia Europeană finanțează cu 29,3 milioane euro patru proiecte de electrificare dezvoltate de companii românești

Comisia Europeană finanțează patru proiecte de electrificare dezvoltate de companii românești cu 29,3 milioane euro

Comisia Europeană a anunțat săptămâna aceasta alegerea a patru proiecte de electrificare concepute de firme din România, acestea urmând să fie susținute financiar cu suma de 29,33 milioane de euro din fondul Connecting Europe Facility (CEF).

Această rundă de finanțare CEF implică un pachet total de peste 600 de milioane de euro acordați în granturi europene, destinate sprijinirii a 70 de proiecte ce urmăresc electrificarea și decarbonizarea transportului rutier, maritim, fluvial și aerian, pe întregul Coridor de Transport Transeuropean (TEN-T), în 24 de state membre ale Uniunii Europene.

Proiectul cu cea mai mare finanțare: Constanța South Container Terminal

Cel mai important beneficiar al granturilor în România este operatorul terminalului de containere Constanța South Container Terminal (CSCT), subsidiară a companiei de logistică din Emiratele Arabe Unite, DP World. Această companie a primit o finanțare recomandată de 19,82 milioane euro pentru dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu energie electrică la mal în portul Constanța.

Proiectul propune instalarea unei infrastructuri electrice complexe care va deservi 29 de blocuri de containere, un hub pentru reîncărcarea electrice utilajelor portuare (terminal trucks), un sistem OPS cu două transformatoare, două dispozitive de alimentare la 5 MVA fiecare și zece utilaje terminal electrice.

DP World gestionează terminalul de containere din portul Constanța Sud din 2003, iar în 2019 contractul de concesiune a fost prelungit pentru încă 30 de ani, consolidând astfel angajamentul său pe termen lung în regiune.

Investiții în rețele de încărcare electrice pentru vehicule grele și ușoare

O altă firmă românească, Smart Business & Technologies Solutions, va beneficia de o finanțare de 4,08 milioane euro pentru proiectul care vizează instalarea a 76 de stații de încărcare cu curent continuu în 32 de locații strategice din România. Din aceste stații, 60 vor avea o capacitate de 350 kW, dedicate vehiculelor grele (HDV), iar 16 vor avea 150 kW, pentru vehicule cu sarcină ușoară.

Totodată, PPC Blue România, divizia locală a companiei elene Public Power Corporation, propagă un plan de extindere a rețelei de încărcare în România și Grecia. Proiectul, finanțat cu circa 3,42 milioane euro, prevede instalarea a 98 de puncte de încărcare de minimum 150 kW pentru vehicule ușoare și 8 puncte de minim 350 kW pentru vehicule grele, în 34 de locații din cele două țări.

Rompetrol finanțează o rețea de încărcare în coridorul TEN-T

Pentru a patra oară în program, Rompetrol Financial Group coordonează un proiect cu finanțare recomandată de 2,01 milioane euro, destinat instalării a 52 de puncte de încărcare electrice de mare putere. Dintre acestea, 37 puncte de 150 kW vor deservi vehiculele ușoare, iar 15 puncte de 350 kW vor fi dedicate vehiculelor grele, răspândite în 22 de locații pe toată rețeaua TEN-T din România.

Aceste investiții vin în contextul în care Uniunea Europeană pune un accent tot mai puternic pe electrificarea și decarbonizarea transporturilor, ca parte a strategiei sale de combatere a schimbărilor climatice și de reducere a emisiilor poluante din sectoarele critice.


Prin aceste finanțări, România își consolidează poziția în rândul țărilor care adoptă tehnologii verzi și inovatoare în infrastructura de transport, sprijinind astfel reducerea dependenței de combustibili fosili și promovând mobilitatea sustenabilă.

Foto: Cineberg ug | Dreamstime.com
Contact autor: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.