Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Comisia Europeană confirmă conformitatea fiscală a României, în pofida incertitudinii prelungite

Redacția•26 noiembrie 2025
Comisia Europeană confirmă conformitatea fiscală a României, în pofida incertitudinii prelungite

Pe scurt

Comisia Europeană a inclus România, în cadrul Pachetului Semestrial publicat pe 25 noiembrie, printre cele 19 state membre ale UE (din 27) care prezintă evoluții și perspective fiscale conforme, bazându-se pe raportul privind măsurile luate, transmis de autoritățile române pe 16 octombrie. Pentru nouă state membre, inclusiv România, procedura privind deficitul excesiv (EDP) este suspendată, ceea ce înseamnă că nu se vor lua pași procedurali suplimentari în acest stadiu, însă procedura rămâne deschisă, iar țările sunt încă obligate să respecte recomandările Consiliului. Comisia va reevaluă situația în primăvara viitoare, când vor fi disponibile datele finale pentru 2025. Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a confirmat că această evaluare pozitivă elimină riscul pierderii fondurilor europene. Decizia care amână temporar sancțiunile în cadrul EDP reflectă o încredere crescută după ce EcoFin a primit, pe 8 iulie, primul pachet legislativ al noului guvern de la București, după ani în care România a întârziat constant în raportarea către Comisie. Totuși, lipsa detaliilor și comunicarea redusă sugerează că CE ridică așteptările privind conduita fiscală și bugetară a autorităților române, în special după o abordare mai cooperantă în timpul verii. Decizia indică o relaxare a recomandărilor din iunie privind elaborarea primului pachet de măsuri bugetare, care rămâne momentan singurul motor pentru consolidarea fiscală în 2026, punând astfel o responsabilitate mai mare pe coaliția de guvernare, care încă întâmpină dificultăți în promovarea celui de-al doilea pachet fiscal. Estimarea Comisiei Europene prevede un deficit public de 6,2% din PIB în 2026, bazat doar pe primul pachet de măsuri, stabilind un țel ambițios pentru guvern, care așteaptă totodată decizia Curții Constituționale privind unele măsuri fiscale înainte de a finaliza bugetul pe 2026. Raportul de 11 pagini, denumit „Anexa”, transmis de România și disponibil numai în limba română, inclus în Pachetul Semestrial, este unul destul de sumbru, posibil chiar raportul anual pe care România nu l-a livrat la termenul limită de 15 aprilie conform procedurii EDP. Notabil este faptul că nu a fost atașat un Plan Fiscal-Structural pe Termen Mediu revizuit, menit să înlocuiască planul detaliat de 21 de pagini anterior transmis și validat de Comisie în ianuarie, consolidând imaginea unei reflecții fiscale încă în curs de clarificare, dar cu perspective înzestrate de Comisia Europeană pentru un comportament financiar responsabil și conform cu regulamentele comunitare.

Comisia Europeană confirmă conformitatea fiscală a României, în pofida incertitudinii prelungite

Comisia Europeană confirmă că România respectă criteriile fiscale, în ciuda incertitudinilor prelungite

Comisia Europeană a inclus România, în pachetul semestrial publicat pe 25 noiembrie, printre cele 19 state membre ale Uniunii Europene (din totalul de 27) care au evoluții și perspective fiscale conforme. Această evaluare se bazează pe raportul transmis de autoritățile române pe 16 octombrie, document care prezintă măsurile întreprinse pentru corectarea derapajelor fiscale.

Pentru nouă țări membre, inclusiv România, procedura privind deficitul excesiv (EDP) este suspendată temporar. Aceasta înseamnă că în prezent nu se întreprind noi acțiuni procedurale, însă procedura rămâne deschisă, iar statele în cauză sunt obligate să respecte recomandările Consiliului European. O reevaluare a situației va fi făcută de Comisie primăvara viitoare, odată cu publicarea datelor finale pentru anul 2025.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat: „Este o evaluare pozitivă din partea Comisiei Europene. Avem confirmarea că nu mai există riscul pierderii fondurilor europene.” Această decizie de suspendare temporară a sancțiunilor în cadrul procedurii EDP vine în urma îmbunătățirii consensului la nivel european, după ce EcoFin a primit pe 8 iulie primul pachet de măsuri adoptat de noul guvern de la București. România s-a confruntat, de-a lungul anilor, cu dificultăți în raportarea către Comisie și în implementarea politicilor fiscale cerute.

Totuși, comunicarea scurtă și lipsa detaliilor suplimentare pot sugera faptul că Comisia Europeană a ridicat așteptările privind gestionarea bugetară și fiscală a autorităților române. Acest lucru vine după o colaborare mai strânsă și mai cooperantă cu guvernul actual, observată în timpul verii.

Decizia reflectă o flexibilitate mai mare a Comisiei în raport cu recomandările transmise în iunie privind pachetul inițial de măsuri bugetare. Acest pachet este văzut ca principalul, și până acum singurul, vector al consolidării fiscale în anul 2026. Astfel, responsabilitatea cade în special pe coaliția de guvernare, care întâmpină încă dificultăți în ajungerea la un acord și în promovarea celui de-al doilea pachet de măsuri bugetare.

Comisia Europeană estimează un deficit public de 6.2% din PIB în 2026, calculat exclusiv pe baza primului pachet de măsuri. Acest obiectiv ridicat pune presiune pe guvernul român, care așteaptă încă decizia Curții Constituționale privind unele măsuri fiscale importante, înainte de a elabora planul bugetar pentru anul următor.

Raportul trimis de România pe 16 octombrie, denumit „Anexa” și disponibil doar în limba română, face parte din pachetul semestrial și este remarcabil prin concizia sa. Probabil acesta este raportul anual pe care țara noastră nu a reușit să îl depună până la termenul limită din 15 aprilie, conform cerințelor procedurii EDP.

De asemenea, raportul „Anexa” nu a fost însoțit de o actualizare a Planului Fiscal-Structural pe Termen Mediu (MTFSP), care ar fi trebuit să înlocuiască varianta detaliată de 21 de pagini trimisă în octombrie anul trecut și autorizată de Comisie pe 21 ianuarie. Acest element lipsește din documentul oficial transmis, conform surselor publice.

Pe fond, această situație reflectă atât progresele realizate de România în ultimele luni, cât și provocările persistente privind disciplina fiscală și transparența raportării către instituțiile europene. Viitoarea reevaluare din primăvara anului 2025 va fi un termen important pentru a vedea dacă măsurile adoptate se concretizează și dacă România își menține consolidarea fiscală pe termen mediu.

Reportaj realizat de Iulian, România Insider
Foto: Cosmin Iftode / Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.