Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Comisia Europeană acordă României patru luni în plus pentru numirea noilor manageri la 48 de companii de stat

Redacția•27 noiembrie 2025
Comisia Europeană acordă României patru luni în plus pentru numirea noilor manageri la 48 de companii de stat

Pe scurt

Comisia Europeană ar urma să ofere României o extensie de patru luni pentru numirea conducerii permanente, prin proceduri competitive, la 48 de întreprinderi de stat din sectorul energetic, după ce guvernul român a acceptat dublarea amenzii plătite de țară și a penalităților pentru miniștrii responsabili în cazul în care termenul stabilit prin Planul de Reziliență, cu o finanțare de 227 milioane de euro, nu va fi respectat până la 31 martie 2026. Această amânare face parte dintr-un pachet mai amplu, cu o finanțare totală de aproximativ 869 milioane euro ce include granturi și împrumuturi, al cărui termen inițial de îndeplinire a fost prelungit deja cu șase luni de Comisia Europeană. Alte două obiective majore, probabil nereușite până la termenul de 28 noiembrie, sunt modificarea legislației privind pensiile speciale (cu o finanțare de 231 milioane euro) și numirea conducerii Agenției care supraveghează întreprinderile de stat (cu o finanțare de 330 milioane euro). În prezent, aproximativ 48 de întreprinderi publice centrale au depășit termenul maxim de 12 luni pentru administratorii provizorii desemnați succesiv, iar lipsa organelor de conducere ar putea conduce la dizolvarea sau lichidarea acestora, conform Legii societăților nr. 31/1990. Guvernul a elaborat un act normativ care permite ministerelor să finalizeze procedurile de selecție pentru pozițiile de administratori până la 31 martie 2026 și să numească administratori provizorii noi, iar AMEPIP va fi obligată să verifice aceste proceduri pentru a sancționa persoanele vinovate cu amenzi între 10.000 și 200.000 de lei sau între 15% și 30% din remunerația conducerii autorității publice tutelare ori a administratorilor, asigurând astfel o responsabilizare crescută în gestionarea întreprinderilor de stat.

Comisia Europeană acordă României patru luni în plus pentru numirea noilor manageri la 48 de companii de stat

Comisia Europeană acordă României o prelungire de patru luni pentru numirea noilor manageri la 48 de companii de stat din sectorul energetic

Comisia Europeană (CE) este pe cale să acorde României o extindere de patru luni pentru a desemna conducerea permanentă prin proceduri competitive la 48 de întreprinderi publice (SOE) din sectorul energetic. Această decizie vine după ce Guvernul României a acceptat să dubleze amenda plătită de țară, precum și sancțiunile impuse miniștrilor responsabili, în cazul în care termenul stabilit în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu o finanțare aferentă de 227 milioane de euro, nu va fi respectat până la 31 martie 2026, informează Profit.ro.

Această prorogare vizează unul dintre jaloanele esențiale din pachetul de reforme cu o finanțare totală de aproximativ 869 milioane de euro, ce include 841 milioane euro granturi și 55 milioane euro împrumuturi. Inițial, termenul pentru realizarea acestui jalon fusese stabilit pentru 28 noiembrie 2025, însă Comisia Europeană îl amânase deja cu șase luni.

Alte jaloane importante în pericol

Pe lângă managementul companiilor de stat din energie, alte două jaloane majore par să nu fie realizate la timp: modificarea legislației pensiilor speciale, aferentă unei finanțări de 231 milioane euro, și desemnarea conducerii agenției care supraveghează întreprinderile publice, responsabilă de o finanțare de 330 milioane euro. Nu este clar, însă, dacă Comisia Europeană va accepta o flexibilitate similară pentru aceste jaloane, al căror termen limită este tot 28 noiembrie 2025.

Situația întreprinderilor publice centrale

Potrivit unui act normativ elaborat de Guvern pentru a gestiona această situație, analizat de Profit.ro, în prezent aproximativ 48 de întreprinderi publice centrale au depășit termenul maxim provizoriu de 12 luni pentru administratorii interimari, din cauza succesiunii repetate a numirilor provizorii.

Această lipsă de management stabil poate conduce în final la dizolvarea sau lichidarea acestor companii. Conform Legii societăților nr. 31/1990, republicată și actualizată, entitățile care nu mai dețin organe statutare active sau care nu mai pot funcționa prin aceste organe pot fi dizolvate la solicitarea oricărei persoane interesate sau a Oficiului Național al Registrului Comerțului.

Măsuri guvernamentale pentru evitarea crizei manageriale

Pentru a preveni această situație delicată, Guvernul a propus un act normativ care permite ministerelor care desfășoară în prezent proceduri de selecție pentru pozițiile de administratori să finalizeze aceste concursuri până la 31 martie 2026. Totodată, acestea vor putea numi administratori provizorii noi până la această dată, pentru a asigura administrarea continuă a companiilor.

Pentru a spori transparența și legalitatea acestor proceduri, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului și a Participațiilor în Industrie și Poștă (AMEPIP) va fi obligată să efectueze verificări riguroase ale proceselor de selecție. Aceasta are datoria de a identifica persoanele vinovate pentru eventualele nereguli și de a aplica sancțiunile corespunzătoare, care pot varia între 10.000 și 200.000 lei, respectiv între 15% și 30% din remunerația șefilor autorității tutelare publice sau a administratorilor responsabili.

Concluzii și perspective

Această flexibilitate oferită României de către Comisia Europeană reflectă dificultățile continue în implementarea reformelor esențiale din PNRR și problemele structurale cu care se confruntă managementul întreprinderilor publice din țară, în special în sectorul energetic. În contextul în care alte jaloane critice riscă de asemenea să nu fie atinse la termen, rămâne de văzut dacă Bruxelles-ul va menține aceeași deschidere în negocierile viitoare.

Reformele din sectorul public și clarificarea responsabilităților pe linia managementului companiilor de stat sunt vitale pentru absorbția optimă a fondurilor europene și pentru stabilitatea economică pe termen lung a României.

Foto: Natanael Alfredo/Dreamstime.com
Autor: Iulian, Romania Insider
iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.