Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Comerțul bilateral anual România-Polonia depășește 12 miliarde euro

Redacția•27 noiembrie 2025
Comerțul bilateral anual România-Polonia depășește 12 miliarde euro

Pe scurt

Schimburile comerciale bilaterale dintre România și Polonia continuă să crească semnificativ, valoarea anuală a comerțului cu bunuri depășind 12 miliarde de euro, conform datelor Furnizate de Camera Bilaterală de Comerț și Industrie Polono-Română (PRBCC). Aceste cifre au fost prezentate în cadrul unei recepții organizate la București pentru a marca Ziua Independenței Poloniei și Ziua Națională a României. Investițiile poloneze în România au atins 1,7 miliarde de euro, poziționând Polonia printre principalii parteneri economici ai țării noastre, fiind al patrulea cel mai mare furnizor de bunuri pentru piața românească și a șasea destinație ca volum pentru exporturile românești. Artur Tarasewicz, consul al Republicii Polone în București, a subliniat importanța tradițiilor comune și legăturile puternice dintre cele două țări, remarcând simbolismul colaborării în celebrarea simultană a celor două mari sărbători naționale. Camera Bilaterală a evidențiat de asemenea creșterea conexiunilor umane, peste 500.000 de cetățeni polonezi vizitând România anual, un număr ce se așteaptă să crească odată cu aderarea României la Spațiul Schengen și extinderea zborurilor directe între cele două țări. Colaborarea economică evoluează constant, cu tot mai multe companii poloneze ce își extind activitățile în România, în timp ce firmele românești găsesc în Polonia o piață dinamică și parteneri de încredere. Adam Sobieszkoda, director executiv al PRBCC, a reafirmat angajamentul pentru consolidarea punților economice și promovarea proiectelor sustenabile și profitabile reciproc. PRBCC, o organizație non-profit, este dedicată dezvoltării relațiilor economice, comerciale, culturale și istorice dintre România și Polonia, contribuind la o colaborare bilaterală din ce în ce mai solidă și prosperă.

Comerțul bilateral anual România-Polonia depășește 12 miliarde euro

Comerțul bilateral România-Polonia depășește 12 miliarde de euro anual

Relațiile economice dintre România și Polonia continuă să se consolideze, valoarea schimburilor comerciale bilaterale în domeniul bunurilor depășind anual pragul de 12 miliarde de euro, conform datelor prezentate de Camera de Comerț și Industrie Bilaterală Polono-Română (PRBCC). Aceste cifre au fost făcute publice în cadrul unei recepții organizate la București, care a marcat celebrările Zilei Naționale a României și Zilei Independenței Poloniei.

Investițiile poloneze în România au atins un nivel de 1,7 miliarde de euro, situând Polonia printre cei mai importanți parteneri economici ai țării noastre. În prezent, Polonia reprezintă al patrulea cel mai mare furnizor de bunuri către piața românească și ocupă poziția a șasea ca destinație pentru exporturile României.

Relații bilaterale solide și sărbători naționale simbolice

Artur Tarasewicz, consulul Republicii Polone în București, a subliniat, în discursul său susținut la eveniment, importanța legăturilor istorice și culturale dintre cele două state, dar și semnificația sărbătorilor naționale care aduceau împreună oamenii de afaceri și oficialii din ambele țări.

„Țările noastre sunt legate prin relații unice. Este simbolic faptul că, datorită inițiativei Camerei, mediile de afaceri împreună cu reprezentanți ai administrației din ambele state sărbătoresc în comun cele mai importante zile naționale astăzi”, a declarat Tarasewicz.

Creșterea traficului turistic și consolidarea conexiunilor umane

PRBCC a evidențiat și rolul esențial al intensificării legăturilor între cetățeni, peste 500.000 de polonezi vizitând România anual. Acest număr este estimat să crească în contextul integrării României în spațiul Schengen și a extinderii zborurilor directe între cele două țări, facilitând astfel mobilitatea și schimburile interculturale.

Adam Sobieszkoda, directorul executiv al Camerei, a subliniat evoluția constantă a colaborării economice bilaterale. „Tot mai multe companii poloneze își extind operațiunile în România, iar firmele românești descoperă în Polonia o piață dinamică și parteneri de încredere. Interesul pentru investiții în România este în creștere, iar misiunea noastră rămâne consolidarea punților economice și facilitarea dezvoltării unor proiecte durabile și profitabile pentru ambele părți”, a afirmat Sobieszkoda.

Misiunea Camerei Polono-Române

Camera de Comerț și Industrie Bilaterală Polono-Română este o organizație non-profit dedicată promovării și dezvoltării relațiilor economice, comerciale, culturale și istorice dintre Polonia și România. Prin inițiativele sale, PRBCC facilitează dialogul și cooperarea între mediile de afaceri și autoritățile celor două țări, contribuind la creșterea sustenabilă a parteneriatului bilateral.

Modalitățile prin care România și Polonia și-au întărit colaborarea atât pe segmentul economic, cât și pe cel social, demonstrează o dinamică pozitivă, care beneficiază de contextul geopolitic favorabil, de deschiderea piețelor și de interesele comune în domeniul investițiilor și turismului. Cele două națiuni continuă astfel să își consolideze legăturile, pe fondul unei agende bilaterale ce pare să prospere în anii ce vin.

Foto: Comunicat de presă PRBCC
Redactare: Irina Marica, irina.marica@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.