Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Coaliția de guvernare din România finalizează detaliile celui de-al doilea pachet de măsuri bugetare

Redacția•21 decembrie 2025
Coaliția de guvernare din România finalizează detaliile celui de-al doilea pachet de măsuri bugetare

Pe scurt

Coaliția de guvernare din România, formată din patru partide, a ajuns miercuri, 17 decembrie, la un acord final privind includerea ultimelor proiecte de lege în al doilea pachet de măsuri bugetare pentru 2026, care vizează în principal legea administrației publice, taxa minimă pe cifra de afaceri, salariul minim și reducerea unor cheltuieli publice. În cadrul acestui pachet, s-a decis reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația centrală, fără afectarea salariului de bază (exclusiv sporuri și alte plăți suplimentare), în timp ce în administrația locală reducerea de personal va fi tot de 10%, cu un an de tranziție în 2026 pentru ajustarea cheltuielilor fără disponibilizări. Ministrul Dezvoltării urmează să finalizeze legea administrației publice pentru a o promova în Parlament prin procedură accelerată, cel mai probabil între Crăciun și Revelion. De asemenea, s-a convenit reducerea cu 10% a subvențiilor politice și a sumei forfetare primite de parlamentari. Taxa minimă pe cifra de afaceri (IMCA) va scădea la 0,5% de la 1 ianuarie 2026, cu eliminare planificată în 2027. Salariul minim brut va crește cu 275 lei (+6,8%), ajungând la 4.325 lei începând cu 1 iulie 2026, conform cerințelor sindicatelor și susținut de social-democrați. Pe lângă aceste măsuri fiscale, coaliția a discutat și tema moțiunii simple împotriva ministrului mediului Diana Buzoianu, inițiată de opoziție și adoptată în Senat cu sprijinul unor parlamentari PSD, ceea ce a încălcat protocolul de coaliție. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a justificat această susținere în fața partenerilor și a menționat că a cerut premierului Ilie Bolojan să demită ministrul. Astfel, coaliția pregătește un pachet fiscal echilibrat care urmărește reducerea cheltuielilor publice, stimularea economiei și respectarea compromisurilor politice dificile, într-un context ce reflectă tensiunile politice interne, toate aceste aspecte fiind esențiale pentru orientarea bugetară a României în anul 2026.

Coaliția de guvernare din România finalizează detaliile celui de-al doilea pachet de măsuri bugetare

Coaliția de guvernare din România a ajuns la un acord final privind al doilea pachet de măsuri bugetare

În urma unei întâlniri desfășurate miercuri, 17 decembrie, liderii coaliției de guvernare din România, formată din patru partide, au ajuns la un consens asupra ultimelor proiecte de lege ce vor fi cuprinse în al doilea pachet de măsuri bugetare. Prioritatea acestei runde a fost legea administrației publice, însă s-au stabilit și detalii privind taxa minimă pe cifra de afaceri, salariul minim, precum și reduceri pentru anumite cheltuieli publice. De asemenea, partidele au convenit că măsurile destinate stimulării economiei, susținute în special de social-democrați, „vor fi detaliate anterior adoptării bugetului pe 2026, care le va include”.

Reduceri în administrarea publică și alte ajustări financiare importante

Un punct-cheie al discuției a fost legea administrației publice, unde membrii coaliției au decis o reducere cu 10% a cheltuielilor pentru personalul din administrația centrală, însă fără a afecta salariile de bază, adică fără a interveni asupra bonusurilor sau altor plăți suplimentare. Anterior, se stabilise o reducere similară pentru personalul din administrația locală, realizată prin scăderea numărului angajaților cu 10%. Se prevede o perioadă de tranziție pe parcursul anului 2026, timp în care administrațiile locale pot reduce cheltuielile totale de personal fără a face disponibilizări efective.

Ministerul Dezvoltării va finaliza proiectul legii administrației publice, care include și alte măsuri agreate anterior, urmând să fie supus aprobării Parlamentului, cel mai probabil printr-o procedură accelerată, cu o probabilă dezbatere în intervalul Crăciun–Anul Nou.

Reducerea subvențiilor și a alocațiilor pentru parlamentari

Totodată, liderii coaliției au căzut de acord pe un plafon redus cu 10% al subvențiilor acordate partidelor politice, precum și o diminuare cu 10% a sumei forfetare primite de senatori și deputați, conform relatărilor HotNews.ro.

În ceea ce privește impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), s-a decis scăderea acestuia la 0,5% începând cu 1 ianuarie 2026, urmând ca în 2027 să fie desființat complet, printr-o altă hotărâre adoptată.

Creșterea salariului minim pe economie

O măsură importantă pentru angajați o reprezintă majorarea salariului minim brut legal cu 275 lei (+6,8%), astfel încât acesta să ajungă la 4.325 lei începând cu 1 iulie 2026. Această creștere se apropie de nivelul minim cerut de sindicate, susținută de social-democrați în cadrul negocierilor pe această temă.

Controverse în coaliție în jurul moțiunii simple împotriva ministrului USR

Pe lângă subiectele financiare, partidele din coaliția de guvernare au abordat și tema moțiunii simple împotriva ministrei Mediului din partea USR, Diana Buzoianu, inițiată de opoziție și adoptată în Senat cu sprijinul unor parlamentari PSD. Nu a fost oferit niciun comentariu oficial privind concluziile discuțiilor pe această temă.

Sprijinul acordat de PSD unei moțiuni simple împotriva unui membru al propriei coaliții reprezintă, în mod oficial, o încălcare a protocolului de colaborare. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a susținut această decizie în fața partidului și a partenerilor coaliției.

Conform articolului 19 din protocolul coaliției: „Niciun parlamentar, membru al partidelor sau formațiunilor politice din cadrul coaliției nu va semna, susține sau vota o moțiune simplă îndreptată împotriva unui membru al Guvernului sau o moțiune de cenzură împotriva Guvernului”.

Întrebat despre situația generată după votul din 15 decembrie, Grindeanu a spus că a discutat problema cu premierul liberal Ilie Bolojan în momentul în care a solicitat demiterea ministrei Buzoianu.

Articol realizat de iulian@romania-insider.com
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.