Știri naționale și internaționale

Coaliția de guvernare din România aprobă reducerea cu 10% a personalului din administrația locală și centrală

Redacția•12 noiembrie 2025

Pe scurt

Coaliția de guvernare din România a ajuns la un acord pentru reducerea cu 10% a personalului din administrația locală și centrală, conform anunțului ministrului dezvoltării, Cseke Atilla, pe 11 noiembrie. Astfel, numărul posturilor din unitățile de administrație locală va scădea cu 30%, inclusiv cele vacante, însă reducerea efectivă a angajaților va fi de 10%, respectând aceeași rată impusă și în administrația centrală, măsură ce face parte din al doilea pachet de măsuri bugetare ce urmează a fi legiferat până la finalul lunii noiembrie. Mecanismul propus, în conformitate cu sugestiile Partidului Social Democrat (PSD), permite unităților locale să substituie temporar reducerea personalului cu scăderea proporțională a cheltuielilor salariale, însă angajații trebuie reduși până în ianuarie 2027, aplicarea urmând să înceapă din ianuarie 2026 și generând un impact bugetar estimat la 1,7 miliarde RON (340 milioane euro, circa 0,1% din PIB). Impactul va varia între unitățile locale, cele care au deja un personal redus nefiind obligate la disponibilizări, iar pentru cele aproximativ 700 de primării și consilii județene unde organigrama este bine gestionată nu vor exista concedieri. Pentru administrația centrală, ministerele și agențiile trebuie să reducă cheltuielile de personal cu 10% în 2026 față de 2025, libertatea fiind oferită unităților respective în stabilirea detaliilor reducerii conform analizelor interne. În plus față de reduceri, s-a convenit asupra altor modificări, cum ar fi posibilitatea angajării funcționarilor part-time, utilă în special pentru localitățile mici care pot angaja contabil sau expert achiziții pe jumătate de normă. De asemenea, se introduce restricția ca persoanele să nu poată cumpăra sau vinde proprietăți ori autoturisme fără plata taxelor locale, iar permisul de conducere suspendat poate fi recuperat doar după achitarea amenzilor și taxelor restante; neplata amenzilor rutiere timp de 90 de zile lucrătoare duce automat la suspendarea permisului. Există și posibilitatea ca o autoritate centrală, precum Ministerul Dezvoltării, să preia servicii de suport juridic, economic, achiziții sau comunicare pentru instituțiile subordonate, eficientizând astfel funcționarea administrației publice. Aceste măsuri reflectă eforturile coaliției de a reduce cheltuielile publice și de a îmbunătăți gestionarea resurselor umane în sectorul public, vizând atât echilibrul bugetar, cât și creșterea performanței administrației locale și centrale în România.

Coaliția de guvernare din România a convenit reducerea cu 10% a personalului din administrația locală și centrală

În urma unor negocieri îndelungate, coaliția de guvernare din România a ajuns la un acord privind reducerea numărului de angajați din administrația publică, atât la nivel local, cât și central. Ministrul dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat pe 11 noiembrie că posturile din cadrul unităților de administrație locală vor fi diminuate cu 30%, inclusiv cele vacante în prezent. Această măsură se traduce într-o reducere totală de aproximativ 10% a personalului din administrația locală, procent aplicat în mod similar și în cazul instituțiilor centrale.

O reformă cu efect din 2026, aplicată până în 2027

Normele se vor implementa din ianuarie 2026, conform acordului, urmând ca reducerea de personal să fie realizată integral până în ianuarie 2027. Această inițiativă face parte dintr-un pachet legislativ ce vizează măsuri bugetare importante, ce ar urma să fie adoptat până la sfârșitul lunii noiembrie.

Mecanismul aprobat, inspirat din propunerile Partidului Social Democrat (PSD), le oferă unităților administrative locale posibilitatea de a înlocui temporar reducerea efectivă a personalului cu diminuarea proporțională a cheltuielilor salariale. Astfel, unitățile care au efectuat deja reduceri de posturi nu vor fi obligate să mai facă disponibilizări suplimentare, păstrând echilibrul financiar în relație cu bugetul.

Impact bugetar și implicații la nivel local

Reducerea personalului prin această reformă este estimată să aducă un impact bugetar pozitiv de circa 1,7 miliarde lei (echivalentul a 340 milioane euro), adică aproape 0,1% din Produsul Intern Brut (PIB).

Ministrul Cseke Attila a menționat că există peste 700 de primării și consilii județene în care nu este necesară reducerea numărului de angajați deoarece au gestionat eficient structura organizatorică. "Aproape un sfert dintre localități au administrat corect organigrama, astfel că nu vor exista concedieri în aceste zone", a afirmat oficialul.

În ceea ce privește administrația centrală, ministerele și agențiile guvernamentale trebuie să își reducă cheltuielile cu personalul cu 10% în 2026, față de anul precedent. Totuși, spre deosebire de administrația locală, care are scheme clare de personal, instituțiile centrale nu dispun de organigrame strict reglementate, așa că fiecare minister va realiza o analiză proprie a personalului și a costurilor asociate.

Flexibilitate și noi reguli pentru administrația publică

Pentru a facilita ajustările necesare, coaliția a decis să ofere o anumită libertate unităților bugetare majore în modul în care aplică reducerea cheltuielilor: unele instituții subordonate pot avea unei scăderi mai pronunțate, iar altele una mai mică, în funcție de specificul activității.

Pe lângă măsurile de reducere a personalului și a costurilor salariale, au fost agreate și alte reforme menite să eficientizeze administrația publică. Astfel, unitățile administrative locale vor putea angaja funcționari publici cu jumătate de normă, o facilitare utilă în special pentru comunele sau orașele mai mici care au nevoie, de exemplu, de un contabil sau expert în achiziții externalizat part-time.

Totodată, guvernul a introdus o nouă condiție pentru cetățeni: nu vor putea vinde sau cumpăra proprietăți ori autoturisme dacă nu au achitat impozitele locale. Același principiu se aplică și permisului de conducere suspendat – acesta va fi redobândit doar după ce persoana respectivă plătește amenzile de circulație și taxele locale restante. Suspendarea permisului va fi aplicată automat dacă amenzile nu sunt achitate în maxim 90 de zile lucrătoare.

Posibilă centralizare a serviciilor suport

Un alt punct important prevăzut în acord vizează posibilitatea ca o autoritate centrală, precum un minister, să preia activitățile de suport administrativ pentru instituțiile subordonate. Ministrul dezvoltării a exemplificat această idee menționând că astfel de instituții ar putea beneficia de servicii juridice, economice, de achiziții sau de comunicare prestate de ministerul de resort.

Această centralizare ar putea contribui la reducerea cheltuielilor generale și la o mai bună coordonare a activităților administrative la nivel guvernamental.

Aceste modificări reflectă o încercare clară a coaliției de guvernare de a eficientiza administrația publică, atât locală, cât și centrală, prin reducerea costurilor legate de personal și introducerea unor reguli mai stricte pentru respectarea obligațiilor fiscale. Implementarea lor va fi atent monitorizată în următorii ani, cu impact direct asupra gestionării banilor publici și a calității serviciilor oferite cetățenilor.

Foto: Inquam Photos / George Călin
iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.