Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Coaliția de guvernare din România accelerează adoptarea celui de-al doilea pachet de măsuri bugetare

Redacția•18 noiembrie 2025
Coaliția de guvernare din România accelerează adoptarea celui de-al doilea pachet de măsuri bugetare

Pe scurt

Coaliția de guvernare din România accelerează procesul legislativ pentru al doilea pachet de măsuri bugetare, urmând să ia o decizie finală privind legea pensiilor magistraților după întâlnirea președintelui Nicușor Dan cu reprezentanții acestora pe 18 noiembrie, conform declarațiilor prim-ministrului Ilie Bolojan și surselor apropiate negocierilor. Legea privind ocuparea forței de muncă în administrația publică urmează să fie promovată în Parlament săptămâna viitoare, cel mai probabil prin procedură accelerată, prin asumarea răspunderii, anunțată de Bolojan la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România. În baza acordului dintre membri coaliției, aproximativ 10% din administrația locală, adică 13.000 de posturi, vor fi eliminate începând cu ianuarie 2026, cu posibilitatea amânării reducerii pentru un an dacă se reduce cu 10% cheltuiala cu salariile. Riscurile privind implementarea acestor măsuri sunt semnificative, mai ales că regimul de înghețare a salariilor din sectorul bugetar expiră la finele lui 2026, iar Partidul Social Democrat va prelua conducerea Guvernului în aprilie 2027, cu alegeri generale prevăzute la finalul lui 2028, ceea ce ar putea duce la politici populiste. Totodată, coaliția discută trei opțiuni privind legiferarea pensiilor magistraților cu o posibilă majorare a acestora până la 75% din salariul net anterior pensionării, față de 70% propus inițial, dar sub cererea magistraților de 100%, și o amânare a vârstei de pensionare la 65 de ani, posibilă până la 15 ani față de propunerea guvernului de 10 ani. După ce Curtea Constituțională a respins legea pe motive procedurale, guvernul pregătește relansarea ei în Parlament, probabil tot prin procedura asumării răspunderii, pentru a respecta termenul de legiferare înainte de elaborarea bugetului pe 2026. Legea privind măsurile fiscale, componentă a pachetului bugetar, va fi ajustată și promovată urgent, având în vedere observațiile minoritare ale Curții Constituționale. Celelalte trei legi din pachetul bugetar – cele referitoare la restructurarea instituțiilor de reglementare de piață (ASF, ANRE, ANCOM), reorganizarea consiliilor și managementului companiilor de stat, precum și reformarea sistemului public de sănătate – au fost deja adoptate integral, reflectând avansul accelerat al coaliției în implementarea priorităților sale fiscale și administrative pentru perioada următoare.

Coaliția de guvernare din România accelerează adoptarea celui de-al doilea pachet de măsuri bugetare

Coaliția de guvernare accelerează adoptarea celui de-al doilea pachet de măsuri bugetare

Coaliția de guvernare din România se pregătește să ia o decizie finală privind legea pensiilor magistraților după ce președintele Nicușor Dan va avea o întâlnire cu reprezentanții magistraților pe 18 noiembrie. Totodată, este foarte probabil ca legea privind ocuparea posturilor din administrația publică să fie promovată în Parlament săptămâna viitoare, conform declarațiilor premierului Ilie Bolojan și surselor implicate în negocieri, citate de presa locală.

În după-amiaza zilei de 17 noiembrie, coaliția a organizat o ședință, iar Guvernul a programat o întâlnire pentru ziua următoare, pregătind astfel terenul pentru demersurile legislative care urmează. Premierul Ilie Bolojan a anunțat, în cadrul Adunării Generale a Asociației Municipiilor din România, că legea privind ocuparea în administrația publică va fi introdusă probabil în Parlament printr-o procedură accelerată de asumare a răspunderii, potrivit Economedia.ro.

Există un acord general între partidele din coaliție, iar ministrul dezvoltării, Cseke Attila, trebuia să finalizeze săptămâna aceasta proiectul de lege aferent. Conform înțelegerii, aproximativ 10% din personalul administrației locale – aproximativ 13.000 de angajați – vor fi disponibilizați începând cu ianuarie 2026. Cu toate acestea, există opțiunea amânării acestei reduceri cu un an, cu condiția ca efectivul posturilor să fie redus până atunci cu 10%. Totuși, această clauză de suspendare creează riscuri semnificative în implementare, mai ales că regimul de înghețare a salariilor în sectorul bugetar expiră la sfârșitul anului 2026. În aprilie 2027, potrivit calendarului politic, Partidul Social Democrat (PSD) va prelua conducerea Guvernului, iar alegerile generale de la finalul anului 2028 pot duce la politici cu tentă populistă.

În ceea ce privește legea pensiilor magistraților, decizia coaliției va fi luată pe 19 noiembrie, imediat după întâlnirea președintelui Nicușor Dan cu reprezentanții magistraților, a relatat Capital.ro, după ședința coaliției din 18 noiembrie. Sursele apropiate negocierilor indică faptul că în discuție se află trei variante distincte privind combinarea valorii pensiei și a perioadei de implementare a vârstei de pensionare.

Coaliția ar putea conveni o pensie care să ajungă până la 75% din salariul net anterior pensionării (față de 70% propus inițial de Guvern și 100% solicitat de magistrați). De asemenea, aplicarea vârstei de pensionare la 65 de ani – față de vârsta medie actuală de aproximativ 50 de ani – ar putea fi amânată până la 15 ani, în loc de 10 ani, cât se propusese anterior. Din cauza termenelor scurte, Guvernul intenționează să reintroducă această lege în Parlament cât mai rapid posibil, cel mai probabil tot prin asumarea răspunderii, după ce Curtea Constituțională a respins proiectul pe motive procedurale.

În același context, legea privind măsurile fiscale, parte a celui de-al doilea pachet de măsuri bugetare, va fi modificată pentru a elimina observatiile Curții Constituționale și promovată în Parlament săptămâna aceasta. Premierul Bolojan vrea să aibă reguli stabile înainte de începerea procesului de elaborare a bugetului pe 2026. Problemele semnalate de Curtea Constituțională sunt minore și pot fi remediate rapid.

În ceea ce privește restul pachetului de legi din al doilea set de măsuri bugetare, acestea au fost deja adoptate în totalitate. Este vorba despre legea privind eficientizarea organismelor de reglementare a pieței (ASF, ANRE, ANCOM), legea referitoare la consiliile de administrație și managementul companiilor de stat, precum și legea pentru reorganizarea sistemului public de sănătate.

Coaliția de guvernare continuă astfel procesul legislativ cu scopul de a asigura stabilitatea fiscală și reformele necesare funcționării eficiente a administrației și sistemului judiciar, pe fondul unor negocieri intense și compromisuri privind temele sensibile.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.