Un imobil din perioada interbelică situat în centrul Bucureștiului, fost sediu al producătorului de anvelope Banloc-Goodrich, va fi demolat pentru a face loc construirii Muzeului Holocaustului, informează Profit.ro. Investiția estimată la 54,2 milioane de euro este parțial finanțată prin Fondul de Recuperare și Reziliență, care acoperă 17,7 milioane de euro.
O transformare cu impact cultural major pe Calea Victoriei
Clădirea se află pe vestita Cale a Victoriei, în inima capitalei, și urmează să fie înlocuită cu un muzeu ce va expune un vagon de tren original folosit în deportările din timpul Pogromului de la Iași. Acest element istoric aduce o dimensiune autentică și emoțională proiectului ce celebrează memoria evreilor români și a victimelor Holocaustului.
Istoria clădirii Banloc-Goodrich
Construită între anii 1943–1946, în stil Art Deco, această clădire a fost proiectată de arhitectul Octav Doicescu (1902–1981). Complexul este compus din două corpuri, denumite A și B. Corpul A a fost realizat între 1943 și 1946, sub coordonarea antreprenorului Emil Prager, iar corpul B, o extensie cu șase etaje, a fost adăugat ulterior, între 1967 și 1968.
În timpul regimului comunist, clădirea B a fost folosită ca spațiu pentru diverse instituții de stat, însă din 2004 a fost abandonată, ajungând în prezent într-o stare avansată de degradare. Guvernul a anunțat intenția de a demola acest corp, dat fiind riscul ridicat de distrugeri majore în cazul unui cutremur, cu o siguranță structurală estimată între 45 și 55%. Edificiul a suferit deja daune în urma seismelor majore din 1977, 1986 și 1990, iar lipsa intervențiilor de consolidare a agravat starea elementelor portant.
Pe de altă parte, clădirea A va fi reabilitată și transformată pentru a face parte din noua infrastructură muzeală.
Un proiect modern și simbolic
Noua construcție va respecta normele actuale de siguranță și va folosi soluții structurale moderne, menținând atât amprenta la sol, cât și regimul de înălțime (parter plus șase etaje) al clădirii inițiale. Procesul de reconstrucție este programat să dureze trei ani, iar pe durata derulării proiectului vor fi create aproximativ 240 de locuri de muncă temporare în domeniile executării și proiectării, plus 61 de locuri permanente după finalizare.
După finalizarea lucrărilor, proprietatea va reveni în domeniul public al statului și va servi drept infrastructură vitală pentru Muzeul Național al Istoriei Evreilor și al Holocaustului din România.
Rolul instituțional și importanța muzeului
În 2016, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a fost desemnat de guvern să coordoneze înființarea acestui muzeu național. Atunci, clădirea Banloc-Goodrich a fost trecută în administrarea acestui institut.
Autoritățile au subliniat nevoia stringentă a acestui muzeu, având în vedere că România interbelică găzduia a treia cea mai mare comunitate evreiască din lume după Polonia și Uniunea Sovietică, cu peste 759.000 de persoane, reprezentând mai mult de 4% din populația țării. Astăzi, numărul evreilor din România a scăzut dramatic, fiind estimat la cel mult 5.000.
Concluzii
Transformarea acestei clădiri emblematice într-un muzeu dedicat memoriei Holocaustului este un pas important pentru conservarea istoriei și educația publicului larg cu privire la evenimentele tragice ce au marcat România și lumea întreagă. Proiectul reflectă angajamentul țării față de păstrarea și promovarea memoriei victimelor și contribuie la recunoașterea diversității și complexității patrimoniului cultural românesc.
Sursa foto: Facebook/Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene