Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Circularitatea Crește la Nivel Mondial, România Printre Pionierii Adopterii Sistemului DRS.

Redacția30 octombrie 2025
Circularitatea Crește la Nivel Mondial, România Printre Pionierii Adopterii Sistemului DRS.

Pe scurt

Conform celui de-al treilea val al studiului internațional realizat de Every Can Counts, 71% dintre oamenii la nivel global sprijină Schemele de Returnare a Depozitelor (DRS), iar România se numără printre cei mai rapizi adoptatori ai acestei inițiative, cu 9 din 10 persoane implicate și 77% susținând sistemul. În România, 71% dintre cetățeni simt o responsabilitate personală în ceea ce privește reciclarea, cea mai mare proporție la nivel mondial, iar 75% ar recicla mai mult dacă procesul ar fi distractiv sau recompensator. Un factor esențial este conveniența: 41% dintre români își doresc un proces de returnare mai rapid, iar 38% cer mai multe puncte de returnare accesibile. Studiul, care a inclus 16 țări și peste 16.000 de participanți (dintre care 1.013 din România), arată că circularitatea devine parte din mentalitatea publicului, cu jumătate dintre respondenți asociind ambalajele circulare cu reciclarea repetitivă a aceluiași tip de produs (53% în România). În același timp, 57% definesc ambalajele reciclabile ca fiind 'gândite pentru circularitate', aceasta fiind percepția pentru 65% dintre români. Schimbarea percepției și introducerea DRS a condus la o rată de returnare a cutiilor din aluminiu de 82% în România, în septembrie 2025, creând un impact vizibil atât asupra mediului, cât și asupra vieților cotidiene. DRS nu este doar un mecanism de colectare, ci și o punte între comportamentul consumatorilor și adevărata circularitate, completat de artă publică creativă și campanii de conștientizare, cum ar fi lucrările artistului român Sergiu Chihaia. Cu toate acestea, există un decalaj de conștientizare, deoarece doar 12% dintre români identifică corect cutiile din aluminiu ca fiind cele mai reciclabile ambalaje pentru băuturi, chiar dacă acestea sunt cele mai reciclate la nivel global. În acest context, Every Can Counts continuă activitatea de educare în 21 de țări, promovând sustenabilitatea și potențialul circular al cutiilor de băuturi din aluminiu.

Circularitatea Crește la Nivel Mondial, România Printre Pionierii Adopterii Sistemului DRS.

Conform unui sondaj global realizat de Every Can Counts în 2025, circularitatea câștigă tot mai mult teren în mentalitatea publică, iar România se numără printre cel mai rapide țări adoptatoare ale Sistemelor de Returnare a Depozitelor (DRS). Adopția acestor sisteme a crescut considerabil, cu 9 din 10 români participând activ și 77% dintre aceștia sprijinind implementarea unui astfel de sistem.

Creșterea conștientizării și responsabilității personale

Rezultatele studiului arată că 71% dintre români se simt responsabili personal pentru reciclare, un procentaj care poziționează România în fruntea ierarhiei la nivel mondial. Mai mult, o mare parte din populație și-ar intensifica eforturile de reciclare dacă procesul ar fi mai distractiv sau recompensator, 75% dintre români afirmând că ar recicla mai mult în aceste condiții.

Conveniența joacă, de asemenea, un rol crucial în promovarea reciclării, cu 41% dintre români dorindu-și un proces de returnare mai rapid, iar 38% cerând puncte de returnare mai accesibile.

Circularitatea, parte integrantă din mentalitatea publică

Într-o lume din ce în ce mai conștientă de problemele de mediu, ideea de circularitate este bine primită: 53% dintre români asociază ambalajele circulare cu reciclarea în același tip de produs, și doar 35% cu posibilitatea de reutilizare. În plus, 65% dintre participanții români consideră că ambalajele reciclabile sunt proiectate pentru a susține circularitatea, un concept care începe să devină tot mai relevant pentru consumatori.

România, lider în adotarea sistemului DRS

În România, adoptarea Sistemului de Returnare a Depozitelor (DRS), implementat la sfârșitul lui 2023, a fost extrem de rapidă și eficientă. Participarea masivă a populației, de 90%, și sprijinul larg manifestat subliniază succesul acestei inițiative.

Datele analizate de Every Can Counts arată o creștere a ratei de returnare, ajungând la 82% pentru dozele de aluminiu, cu o rată de reciclare stabilă la 75%, comparativ cu 35% în 2022, conform datelor Comisiei Europene. "Pe măsură ce sustenabilitatea întâlnește conveniența, se produc mici miracole: conceptele abstracte se transformă în gesturi naturale în viața de zi cu zi", a declarat Raul Pop, secretar de stat în Ministerul Mediului din România.

Diferențe între generații

Suportul pentru DRS variază între generații, cu un procent de acceptare de 59% în rândul generației Z, 67% la Millennials, 74% la Generația X și 80% la Baby Boomers. Aceasta indică un consens aproape general printre generațiile mai în vârstă, în timp ce tinerii cer mai multă informare și angajament interactiv.

Depășirea golului de informare

Mai puțin de 20% dintre respondenți, și doar 12% în România, recunosc dozele de aluminiu ca fiind "cel mai reciclabil" ambalaj pentru băuturi, cu toate că aceste doze sunt cele mai reciclate la nivel mondial. DRS joacă un rol crucial în asigurarea unei reciclări de înaltă calitate, contribuind la menținerea materialelor valoroase în uz și prevenind pierderile către depozitele de deșeuri.

Concluzie

În final, David Van Heuverswyn, directorul global al Every Can Counts, subliniază importanța educației continue pentru a atrage atenția asupra recirculării aluminiului. "Depozitele sunt doar începutul – ele oferă o bază solidă pentru conștientizare și comportamente sustenabile", a explicat el. Prin campanii și proiecte artistice, Every Can Counts România reușește să aducă circularitatea mai aproape de oameni, transformând reciclarea într-o experiență vizibilă și relevantă cultural.

Every Can Counts continuă să fie un program de conștientizare internațional dedicat reciclatului, activ în 21 de țări și mai departe, cultivând un impact durabil prin acțiuni de zi cu zi.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.