Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Ciprian Ciucu, primarul nou ales, preia conducerea Partidului Liberal în București

Redacția21 decembrie 2025
Ciprian Ciucu, primarul nou ales, preia conducerea Partidului Liberal în București

Pe scurt

Ciprian Ciucu, noul primar general al Bucureștiului din partea PNL și colaborator apropiat al premierului Ilie Bolojan, a fost ales de conducerea partidului să supravegheze activitatea organizației PNL București, inclusiv pe cei șapte membri liberali din Consiliul General al Capitalei, consolidând astfel influența premierului în partid. Această decizie îl înlocuiește pe Hubert Thuma, un membru influent al PNL și lider al facțiunii care se opune lui Bolojan, care va rămâne doar cu supravegherea organizației PNL Ilfov, conform surselor citate de Hotnews.ro. Thuma, vicepreședinte la nivel național, a fost condamnat în 2014 la șase luni de închisoare cu suspendare pentru corupție, dar a fost reabilitat. În timpul campaniei electorale pentru primăria Capitalei, Ciucu a recunoscut că nu există o colaborare reală între el și Thuma, evidențiind tensiunile interne din partid. Această schimbare reflectă o reconfigurare semnificativă în conducerea PNL București și întărește poziția premierului Bolojan în fața opoziției interne, având un impact direct asupra dinamicii politice locale și naționale.

Ciprian Ciucu, primarul nou ales, preia conducerea Partidului Liberal în București

Ciprian Ciucu, noul primar general al Bucureștiului, preia conducerea PNL în Capitală

Ciprian Ciucu, proaspăt ales primar general al Bucureștiului din partea Partidului Național Liberal (PNL), a fost desemnat de către conducerea centrală a partidului să coordoneze activitatea PNL în București, inclusiv pe cea a celor șapte consilieri liberali din Consiliul General al Municipiului București. Această mutare politică este interpretată drept un pas important în consolidarea poziției premierului Ilie Bolojan în cadrul partidului, susțin surse din interiorul formațiunii.

Ciucu, considerat un colaborator de încredere al premierului Bolojan, îl înlocuiește în această funcție pe Hubert Thuma, un membru influent al PNL și lider al grupului intern care s-a poziționat în opoziție față de premier. Decizia de a transfera atribuțiile de conducere de la Thuma la Ciucu reflectă o reconfigurare semnificativă în echilibrul de putere din PNL.

După această schimbare, Hubert Thuma, care deține și poziția de vicepreședinte la nivel național al partidului, va continua să supravegheze doar organizația PNL din județul Ilfov, conform informațiilor obținute de Hotnews.ro de la surse apropiate discuțiilor interne. Este de remarcat faptul că Thuma a trecut printr-un episod controversat încă din 2014, când a primit o condamnare cu suspendare de șase luni în dosarul de corupție, situație în urma căreia a fost ulterior reabilitat.

În timpul campaniei electorale pentru Primăria Capitalei, Ciprian Ciucu a făcut referire la relația sa cu Hubert Thuma într-un interviu pentru Digi24, afirmând că „nu cred că avem o colaborare acum, ca să nu spun altceva”. Declarația subliniază tensiunile care existau deja înainte de luarea deciziei oficiale privind organizarea internă a PNL în București.

Această mutare strategică are potențialul de a influența nu doar managementul administrației Bucureștiului, ci și echilibrul intern al puterii în Partidul Național Liberal, în condițiile în care Bucureștiul rămâne cel mai important pol politic din România. În plus, ocuparea poziției cheie de coordonare a organizației liberale din Capitală de către Ciprian Ciucu consolidează imaginea premierului Ilie Bolojan, care pare să-și întărească controlul asupra partidului în marile centre urbane.

Rămâne de urmărit modul în care acest nou aranjament organizațional va afecta dinamica politică din București în următoarele luni, mai ales în contextul provocărilor administrative și electorale ce vor urma. Cei șapte consilieri liberali din Capitală, aflați sub supravegherea directă a lui Ciucu, vor avea un rol esențial în sprijinirea noii conduceri, iar colaborarea în interiorul partidului va fi un factor decisiv pentru buna gestionare a politicilor locale.

Pentru moment, Ciprian Ciucu preia un rol cu dublă responsabilitate: nu doar administrarea orașului, ci și conducerea internă a PNL pe plan local, o sarcină ce îl plasează în centrul schimbărilor ce vor determina viitorul politic al Bucureștiului și, implicit, al partidului liberal.


Foto: Inquam Photos / Codrin Unici
Author: Iulian (iulian@romania-insider.com)

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.