Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Ciprian Ciucu, candidatul liberal, desemnat noul primar general al Bucureștiului

Redacția•08 decembrie 2025
Ciprian Ciucu, candidatul liberal, desemnat noul primar general al Bucureștiului

Pe scurt

Ciprian Ciucu, candidatul liberal (PNL), a câștigat alegerile pentru funcția de primar general al Bucureștiului cu 36,1% din voturi, după numărarea a aproape 590.000 de voturi, având un avans de peste 14 puncte procentuale față de contracandidatul său direct. Surpriza majoră a venit din partea Ancăi Alexandrescu, susținută de partidul AUR, care a reușit să depășească candidatul social-democrat Daniel Băluță, clasându-se pe locul doi cu 21,94%, urmat de Băluță cu 20,51%. Datele exit-poll-urilor publicate inițial arătau un avans de peste 6% pentru Ciucu față de Băluță, iar „Curs-Avangarde” poziționa în top Ciprian Ciucu (32,7%), Daniel Băluță (26,3%), Anca Alexandrescu (20,2%), Cătălin Drulă (12,8%) și Ana Ciceală (6%). Ciucu, actual primar al Sectorului 6, și-a exprimat recunoștința față de alegători și a transmis un mesaj de unitate pentru partidele din coaliția de guvernare, subliniind că intenționează să transforme Bucureștiul într-un proiect de lungă durată. De asemenea, a mulțumit premierului și liderului PNL, Ilie Bolojan, pentru sprijin, evidențiind experiența acumulată ca primar de sector, care îl face mai pregătit decât în urmă cu câțiva ani. Rezultatul acestui scrutin reprezintă o înfrângere pentru fostul primar al Capitalei și actual președinte al României, Nicușor Dan, care a susținut candidatul reformist Cătălin Drulă. Prezența la vot a fost de circa 32,7%, mai scăzută comparativ cu anul precedent, iar numărătoarea voturilor a putut fi urmărită în timp real pe site-ul ROAEP. Această victorie a lui Ciprian Ciucu marchează o schimbare importantă în politica bucureșteană, consolidând poziția PNL în capitală și deschizând calea pentru numeroase proiecte strategice în administrația locală.

Ciprian Ciucu, candidatul liberal, desemnat noul primar general al Bucureștiului

Actualizare: Ciprian Ciucu, candidatul PNL, desemnat noul primar general al Bucureștiului conform sondajelor de tip exit poll

După numărarea a aproape 590.000 de voturi exprimate în București, candidatul Partidului Național Liberal (PNL), Ciprian Ciucu, a ieșit învingător în alegerile pentru funcția de primar general, obținând 36,1% din sufragii, adică peste 211.000 de voturi. Acesta a înregistrat un avans de peste 14 puncte procentuale față de locul doi. Marea surpriză a reprezentat-o Anca Alexandrescu, susținută de partidul izolaționist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care a reușit să îl depășească pe Daniel Băluță, candidatul Partidului Social Democrat (PSD).

Rezultatele preliminare ale exit poll-urilor

Sondajele realizate la ieșirea de la urne duminică, 7 decembrie, ora 21:00, au indicat drept câștigător al funcției de primar general al Capitalei pe Ciprian Ciucu, susținut de PNL. Potrivit acestora, el a adunat aproximativ 32,7% din sufragii, depășindu-l cu peste 6 procente pe Daniel Băluță, candidatul sprijinit de PSD, partidul partener în coaliție al PNL. Ciucu este în prezent primarul Sectorului 6, în timp ce Băluță conduce Primăria Sectorului 4.

Clasamentul bazat pe acest exit poll oferit de Curs-Avangarde este următorul:

  • Ciprian Ciucu – 32,7%
  • Daniel Băluță – 26,3%
  • Anca Alexandrescu (AUR) – 20,2%
  • Cătălin Drulă (USR) – 12,8%
  • Ana Ciceală – 6%

Este important de menționat că datele oferite de exit poll-uri nu reprezintă rezultatele finale ale alegerilor, ci sunt procentaje orientative bazate pe răspunsurile alegătorilor la ieșirea din secțiile de votare.

Reacții după publicarea exit poll-urilor

Daniel Băluță a mulțumit bucureștenilor pentru participarea la vot și a solicitat „maximă atenție” în timpul procesului de numărare a voturilor, subliniind că rezultatul electoral este „neconcludent” până la finalizarea oficială a numărătorii.

Pe de altă parte, Ciprian Ciucu a exprimat recunoștința față de cei care i-au acordat votul și a transmis un mesaj de unitate pentru partidele din coaliția de guvernare, în special din zona central-dreaptă. „Ne așteaptă multă muncă la Primăria Municipiului București, avem multe proiecte de implementat. Vreau să fac din București proiectul vieții mele, nu doar pe termen scurt, ci pe termen lung”, a declarat Ciucu, citat de Digi24.

Edilul nou desemnat a mulțumit și liderului PNL, premierul Ilie Bolojan, pentru sprijinul oferit: „Mi-am dorit mult să fiu primarul general al Capitalei. Este bine că am început ca primar de sector, deoarece mă simt mult mai pregătit față de acum 5-6 ani. Trăiesc visul vieții mele și le mulțumesc foarte mult bucureștenilor că mi-au acordat încrederea lor.”

Context și implicații politice

Rezultatul exit poll-ului poate fi interpretat ca o înfrângere pentru Nicușor Dan, fost primar general al Bucureștiului și actual președinte al României, care îl susținea pe Cătălin Drulă.

Prezența la vot în aceste alegeri locale parțiale a fost de aproximativ o treime din electoratul Bucureștiului, respectiv 32,7%, mai scăzută față de cele 39,3% înregistrate anul trecut.

Numărarea oficială a voturilor continuă și poate fi urmărită în timp real pe site-ul ROAEP.

Foto credit: Inquam Photos / Codrin Unici
Autor: Radu | radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.