Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Cine sunt candidații?

Redacția•03 noiembrie 2025
Cine sunt candidații?

Pe scurt

Alegerile pentru Primăria Generală a Bucureștiului din 2025 vor avea loc pe 7 decembrie, după ce locul a rămas vacant în urma alegerii lui Nicușor Dan ca președinte al României în luna mai, iar primarul interimar Stelian Bujduveanu, membru PNL, ocupă funcția temporar. Partidele din coaliția de guvernare și câțiva candidați independenți și-au anunțat deja participarea, conturând o competiție intensă. Daniel Băluță, primarul PSD al Sectorului 4, susține numeroase proiecte majore precum stația de metrou Tudor Arghezi și consolidarea Platformei Unirii, în timp ce Ciprian Ciucu, primarul PNL al Sectorului 6, se evidențiază prin reabilitări școlare, extinderea spațiilor verzi și construcția unui spital de sector. Cătălin Drulă, fost ministru al transporturilor și ex-președinte USR, vine cu experiență solidă în infrastructură și reforme, în timp ce Ana Ciceală din SENS pune accent pe protejarea spațiilor verzi și dezvoltarea durabilă a orașului. Vlad Gheorghe, independent și fost europarlamentar USR, propune eliminarea sectoarelor municipale și chiar a județului Ilfov, dorind un referendum pe această temă. Anca Alexandrescu, jurnalistă cu susținere controversată, și actorul George Burcea, reprezentant al Partidului Oamenilor Tineri, completează tabloul candidaților, în timp ce AUR încă nu și-a stabilit un reprezentant oficial. Această competiție electorală reprezintă o oportunitate crucială pentru București de a alege un lider capabil să asigure dezvoltarea sustenabilă și modernizarea capitalei României, într-un context politic complex și dinamic. Alegerile generază mare interes public și vor influența profund direcția urbană și administrativă a orașului.

Cine sunt candidații?

Alegerile pentru primăria generală a Bucureștiului din 2025: cine sunt candidații?

Data alegerilor pentru funcția de primar general al Bucureștiului a fost stabilită pentru 7 decembrie 2025, iar pe măsură ce campania se apropie, lista candidaților începe să fie conturată. Partidele din coaliția guvernamentală și-au anunțat deja propunerile, în timp ce mai mulți candidați independenți au intrat în cursă.

Contextul alegerilor

Scaunul de primar general al Capitalei a rămas vacant după alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte al României în mai 2024. În acest timp, atribuțiile au fost preluate de primarul interimar Stelian Bujduveanu, membru al Partidului Național Liberal (PNL). Conform legii, alegerile trebuiau organizate în termen de 90 de zile de la demisia lui Dan, termen care a expirat la începutul lunii septembrie. Odată stabilită data de 7 decembrie, competiția electorală prinde contur.

Candidații principali

Daniel Băluță (Partidul Social Democrat - PSD)

Născut în București, actualul primar al Sectorului 4 are o formare medicală, absolvind Facultatea de Medicină Dentară a Universității Carol Davila. Practica stomatologia până în 2012, când a intrat în politică, inițial ca membru în Consiliul Local Sector 4, apoi ca viceprimar, iar din 2016 este primar al sectorului, funcție reconfirmată în 2020 și 2024.

Printre realizările sale se numără construirea stației de metrou Tudor Arghezi, în colaborare cu Metrorex, un spital dentar în sector, o unitate de urgențe și o secție de arși la Spitalul Bagdasar-Arseni și patinoarul Berceni Arena. Recent, Sectorul 4 a demarat lucrări de consolidare pe Platforma Unirii, o zonă centrală a Bucureștiului aflată într-un stadiu avansat de degradare. De asemenea, Băluță propune construirea unui aeroport în sudul orașului.

Ciprian Ciucu (Partidul Național Liberal - PNL)

Primar al Sectorului 6 din 2020, Ciucu a fost reales în 2024 cu un impresionant procent de 73% din voturi. Este absolvent al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și a început cariera în comunicare la Administrația Prezidențială, după care a lucrat ca consultant pentru diverse organizații internaționale. Este fondatorul Centrului pentru Dezvoltare Urbană și Teritorială și co-fondator al think tank-ului Romanian Center for European Policies.

În mandatul său, au fost reabilitate mai multe școli și grădinițe, s-au construit unități educaționale noi, au fost modernizate drumuri și au fost amenajate peste 400.000 de metri pătrați de spații verzi. Parcurile Crângași și Liniei sunt printre realizările sale recente, iar proiectele includ și un spital de sector, o cantină socială și o bancă de alimente.

Cătălin Drulă (Uniunea Salvați România - USR)

Fost ministru al Transporturilor și expert în informatică, Drulă a studiat la Liceul Informatic Tudor Vianu și a absolvit Universitatea din Toronto, unde a obținut și un master în tehnologii de comunicare Bluetooth. După o experiență în Canada, s-a întors în România și a fondat Asociația Pro Infrastructura, care monitorizează proiectele de infrastructură publică.

A fost ales deputat de Timiș pe listele USR în 2016 și a fost numit consilier de stat pentru infrastructură în guvernul Cioloș. Ca ministru al Transporturilor, a finalizat capitolul Transport în cadrul PNRR, a semnat contracte pentru autostrăzi și a inițiat licitații pentru proiectarea a sute de kilometri de drumuri. De asemenea, a avut dezacorduri cu conducerea Metrorex în contextul unor proteste ale sindicaliștilor de la metrou.

Lider al USR din iulie 2022, Drulă și-a dat demisia în iunie 2024 după rezultate slabe la alegerile locale.

Ana Ciceală (Partidul SENS)

Fost consilier municipal, Ciceală candidează susținută de partidul progresist și non-parlamentar SENS. Absolventă a Facultății de Filosofie din București, a activat în domenii precum resurse umane, silvicultură și outsourcing înainte de a se implica în proiecte civice. A lucrat în cadrul Asociației Salvați Bucureștiul și a fost aleasă consilier municipal pe listele USR.

Este cunoscută pentru poziția sa fermă în apărarea spațiilor verzi și a cerut sancțiuni mai dure pentru tăierile ilegale de arbori, pledând pentru un oraș centrat pe comunitate și pe generațiile viitoare.

Vlad Gheorghe (independent)

Fost deputat european independent, Gheorghe și-a anunțat intenția de a candida la primăria generală cu un program îndrăzneț: desființarea sectoarelor Capitalei și a județului Ilfov, promițând organizarea unui referendum în acest sens dacă va fi ales.

Este absolvent al Facultății de Drept la Universitatea Româno-Americană și are un master în Drept Fiscal la Universitatea din București. A lucrat în ONG-uri și companii care au implementat proiecte cu fonduri europene. După incendiul din clubul Colectiv, s-a implicat politic, aderând la USR și făcând parte din echipa juridică a partidului în Parlament. A fost ales europarlamentar în 2020 și a devenit independent în februarie 2024.

Anca Alexandrescu

Prezentatoare la Realitatea Plus, postul TV cunoscut pentru sprijinul acordat candidatului pro-rus Călin Georgescu, Alexandrescu și-a anunțat și ea candidatura. În august, Georgescu a declarat că o va susține în cazul în care va intra în cursa electorală. Anterior, Alexandrescu a fost consilieră pentru lideri PSD precum Victor Ponta, Viorica Dăncilă și Liviu Dragnea.

Până în momentul actual, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), principalul partid de opoziție, nu și-a desemnat un candidat. Se așteaptă o decizie în acest sens pe 3 noiembrie, când partidul va stabili dacă o susține pe Alexandrescu.

George Burcea (Partidul Oamenilor Tineri - POT)

Actor cunoscut pentru rolul său din primul sezon al serialului „Wednesday”, Burcea a anunțat candidatura sa printr-un videoclip filmat în New York.

Alegerile pentru primăria generală a Bucureștiului 2025 promit o competiție intensă între candidați cu experiențe și proiecte diverse, în vreme ce bucureștenii vor decide în luna decembrie viitorul Capitalei.

Foto: Albertophotography | Dreamstime.com
Articol realizat pe baza informațiilor de pe Romania Insider
simona@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.