Știri naționale și internaționale

Cine este Ciprian Ciucu, noul primar general al Bucureștiului?

Redacția•08 decembrie 2025

Pe scurt

Ciprian Ciucu, actualul primar liberal (PNL) al Sectorului 6, a câștigat alegerile locale parțiale din 7 decembrie 2025 cu peste 36% dintre voturi, devenind noul primar general al Bucureștiului, un pas important într-o carieră politică de 25 de ani ce l-a propulsat de la administrația locală la o poziție de prestigiu național. La 47 de ani, Ciucu este al 17-lea primar general al Capitalei după Revoluția din 1989 și și-a început cariera politică în anul 2000 în Departamentul de Relații Publice al Președinției României, continuând apoi ca consilier local și primar al Sectorului 6 din 2020, precum și președinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. Diplomându-se în științe politice la SNSPA și obținând un master în politici publice și integrare europeană, noul edil a avut și roluri importante în conducerea PNL, inclusiv președinte PNL București și prim-vicepreședinte al partidului. Programul său pentru București pune accent pe regenerare urbană, siguranță, resiliență, infrastructură medicală modernă, mobilitate urbană eficientă, dezvoltare culturală, incluziune socială și guvernare modernă, pledând pentru un oraș european, cu clădiri consolidate, siguranță rutieră și poliție locală eficientă, cu un sistem de încălzire modernizat și extinderea spațiilor verzi. El subliniază necesitatea unui mediu sănătos, cu spitale reabilitate sau noi și măsuri concrete pentru reducerea poluării, precum și transport public predictibil și rapid, sprijinit de benzi dedicate, drumuri radiale și parcări subterane mici. Cultura este considerată de Ciucu un sector economic strategic, promițând evenimente sustenabile și investiții focalizate, iar politica sa socială vizează sprijinirea persoanelor vulnerabile și stimularea economiei prin reducerea birocrației și facilitarea colaborării cu mediul de afaceri. Nu în ultimul rând, Ciucu militează pentru reformă administrativă clară pentru a delimita responsabilitățile dintre Primăria Capitalei și cele șase primării de sector, propunând astfel o guvernare mai eficientă și transparentă pentru un București modern, locuibil și competitiv.

Ciprian Ciucu – noul primar general al Bucureștiului: cine este și ce planuri are pentru capitală?

Pe 7 decembrie 2025, Ciprian Ciucu, actualul primar al Sectorului 6 din partea Partidului Național Liberal (PNL), a câștigat alegerile locale parțiale pentru funcția de primar general al Bucureștiului, obținând peste 36% din voturi. Această victorie reprezintă un moment important în cariera sa politică, care a început acum 25 de ani și a evoluat constant de la administrația locală până la poziții de impact la nivel național.

Potrivit Digi24, Ciprian Ciucu este cel de-al 17-lea primar general al capitalei după Revoluția din 1989. După anunțarea rezultatului, acesta a transmis un mesaj pe Facebook în care a mulțumit tuturor susținătorilor și alegătorilor, subliniind că va lucra la „proiectul vieții mele: un București bine pus la punct pentru următorii 10 ani”.

Un parcurs politic solid și diverse funcții de răspundere

La cei 47 de ani ai săi, Ciprian Ciucu și-a început activitatea politică în anul 2000, lucrând în Departamentul de Relații Publice al Prezidenței României. Ulterior, și-a canalizat energia spre administrația locală, fiind ales consilier local și apoi primar al Sectorului 6 în 2020. Între decembrie 2019 și octombrie 2020, a condus și Agenția Națională a Funcționarilor Publici, acumulând astfel experiență și în gestionarea aparatului administrativ.

De-a lungul anilor, Ciucu a deținut poziții importante în cadrul PNL, printre care președinte al PNL București (iulie 2021 – februarie 2023) și first vicepreședinte al partidului din noiembrie 2024.

Educația sa este solidă, având o diplomă în științe politice obținută la SNSPA (1996–2000), urmată de un master în Politici Publice și Integrare Europeană (2000–2001).

Situația patrimonială a noului primar general

Conform declarației de avere raportate de Digi24, Ciprian Ciucu deține două terenuri în județele Argeș și Ilfov, două apartamente în București, precum și un automobil Renault fabricat în 2023. El și soția sa au aproximativ 60.000 de euro în conturi bancare și fonduri de investiții. Totodată, cei doi au contractat două credite, cu scadențe în 2028 și 2040.

În anul anterior, 2024, Ciucu a avut un venit de 232.192 lei din funcția de primar al Sectorului 6 și a încasat aproximativ 1.500 de euro din chirii.

Viziunea lui Ciprian Ciucu pentru București: modernizare și sustenabilitate

Primarul general ales și-a anunțat un plan amplu, axat pe regenerare urbană, creșterea siguranței, infrastructură medicală îmbunătățită, mobilitate sporită, dezvoltare culturală, incluziune socială și o guvernare modernă și eficientă.

Ciucu dorește un București care să atingă standarde europene, cu clădiri consolidate, siguranță rutieră crescută și o poliție locală mai puternică. De asemenea, pune accent pe reziliența orașului prin modernizarea sistemului de încălzire și crearea unor spații verzi suplimentare.

Un aspect important în proiectele sale este protejarea mediului. Primarul subliniază că dezvoltarea capitalei nu poate fi realizată fără crearea unui mediu sănătos, ceea ce implică reabilitarea și construirea unor spitale moderne, alături de măsuri concrete împotriva poluării.

Mobilitatea reprezintă o prioritate în agenda sa, promițând un transport public previzibil și rapid, cu piste dedicate, drumuri radiale suplimentare și numeroase parcări subterane mici care să ajute la fluidizarea traficului aglomerat.

Cultura și incluziunea socială – piloni ai strategiei

Ciucu vede cultura drept un sector economic strategic, pledând pentru organizarea unor evenimente sustenabile financiar și realizarea de investiții țintite în acest domeniu. De asemenea, programul său dedică atenție grupurilor vulnerabile, precum seniorii și persoanele cu dizabilități, precum și încurajării creativității și dinamicii economice. Reducerea birocrației și simplificarea relației dintre autorități și mediul de afaceri sunt alte promisiuni care pot stimula dezvoltarea locală.

Mai mult, Ciprian Ciucu pledează pentru o reformă administrativă clară, menită să delimiteze mai bine atribuțiile dintre Primăria Capitalei și cele șase primării de sector, în vederea unei guvernări mai eficiente și a unei administrații transparente.

Noul primar general al Bucureștiului pornește cu o experiență solidă și o strategie ambițioasă, menită să transforme capitala într-un oraș european viu, sigur și prosper pentru locuitorii săi. Rămâne de văzut cum vor fi implementate aceste planuri, însă Ciprian Ciucu și-a câștigat deja încrederea prin parcursul său constant și angajamentul declarat.

Foto: Inquam Photos / George Călin

Pentru mai multe informații, puteți contacta newsroom@romania-insider.com.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.