Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Chiriile cresc în multe orașe din România pe fondul accesului tot mai greu la finanțare

Redacția•06 noiembrie 2025
Chiriile cresc în multe orașe din România pe fondul accesului tot mai greu la finanțare

Pe scurt

Chiriile continuă să crească în multe orașe din România, pe fondul accesului din ce în ce mai dificil la finanțare, ceea ce face ca închirierea să devină o opțiune tot mai frecventă pentru mulți români. Deși în mod tradițional prețurile chiriilor scad în luna octombrie, anul acesta acestea au înregistrat creșteri constante în majoritatea marilor orașe. Cererea pentru închirieri crește de obicei în august și septembrie, odată cu revenirea studenților în centrele universitare, însă în octombrie 2025 s-a observat o scădere doar modestă a interacțiunilor dintre chiriași și proprietari, cu doar 8% față de anul precedent și o diminuare de 21% față de luna septembrie, după vârful sezonier de toamnă. În Brașov, Cluj-Napoca și Sector 1 al Capitalei chiriile au scăzut ușor (-7%, -5%, respectiv -6%), însă în localități din sud și vest, precum Craiova (+10%) și Timișoara (+7%), s-au înregistrat creșteri locale, alături de avansuri moderate în sectoarele 2 (+6%) și 5 (+7%) din București. Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraș pentru închirieri, cu prețuri medii de 420 euro pentru garsoniere, 600 euro pentru apartamente cu două camere și 749 euro pentru cele cu trei camere, în timp ce Arad oferă cele mai accesibile prețuri, cu 230 euro pentru garsoniere, 359 euro pentru două camere și 435 euro pentru trei camere. Orașe precum Brașov, Constanța, Iași și Timișoara ocupă poziții medii în top, cu chirii între 300 și 700 euro în funcție de tipul locuinței. În București, diferențele între sectoarele orașului sunt semnificative: Sector 1 este cel mai scump (791 euro), urmat de Sector 2 (712 euro), cu sectoarele 3 și 5 în interval mediu (555, respectiv 578 euro), iar Sectorele 4 și 6, localizate în special în sud-vestul Capitalei, rămân cele mai accesibile (527 și respectiv 515 euro). În Brașov, deși prețul mediu pentru garsoniere a crescut cu 4%, proprietarii au redus chiria pentru apartamentele cu două și trei camere cu 5%, respectiv 7%. În schimb, în Constanța și Timișoara s-au înregistrat creșteri în aproape toate segmentele de pe piață, cu excepția apartamentelor cu două camere din Constanța și a celor cu trei camere din Timișoara, unde nivelul chiriilor a rămas similar cu anul precedent. Această tendință evidențiază o schimbare importantă în dinamica pieței imobiliare din România, pe fondul restricțiilor de creditare, accentuând astfel presiunea asupra pieței închirierilor și creșterea costurilor pentru chiriași în diverse regiuni ale țării.

Chiriile cresc în multe orașe din România pe fondul accesului tot mai greu la finanțare

Chiriile continuă să crească în multe orașe din România, pe fondul accesului tot mai dificil la finanțare

În România, închirierea locuințelor devine tot mai populară, în contextul în care accesul la credite devine din ce în ce mai complicat. În mod tradițional, chiriile scad în luna octombrie, însă în acest an majoritatea orașelor mari au înregistrat o creștere constantă a prețurilor la închiriere.

De obicei, cererea pentru locuințe de închiriat înregistrează un vârf în lunile august și septembrie, odată cu revenirea studenților în orașele universitare principale. Totuși, în luna octombrie din acest an, interacțiunile dintre chiriași și proprietari au scăzut doar cu 8% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 21% față de luna septembrie, după perioada de vârf din toamnă, semnalând un interes încă ridicat.

Conform datelor Digi24, în unele orașe precum Brașov, Cluj-Napoca și Sector 1 al Bucureștiului, chiriile s-au menținut aproximativ la același nivel sau au înregistrat scăderi ușoare: Brașov -7%, Cluj-Napoca -5% și Sector 1 -6%. În schimb, în sudul și vestul țării au apărut creșteri localizate, cu exemple notabile precum Craiova (+10%) și Timișoara (+7%), dar și avansuri moderate în Sector 2 (+6%) și Sector 5 (+7%) în București.

Cluj-Napoca rămâne liderul orașelor cu cele mai ridicate chirii, cu o medie de aproximativ 420 de euro pentru garsoniere, 600 de euro pentru apartamente cu două camere și 749 euro pentru locuințe cu trei camere. La polul opus, Arad este cel mai accesibil oraș pentru cei care închiriază, oferind prețuri medii de 230 euro pentru garsoniere, 359 euro pentru două camere și 435 euro pentru trei camere.

Orașe precum Brașov, Constanța, Iași și Timișoara se situează la mijlocul clasamentului, cu prețuri medii situate între 300 și 700 de euro, în funcție de tipul locuinței.

În Capitală, diferențele între zone sunt semnificative. Sectorul 1 rămâne cea mai scumpă zonă pentru închiriere, cu o chirie medie de aproximativ 791 euro, urmat de Sectorul 2 cu 712 euro. Sectorele 3 și 5 se situează în segmentul mediu al pieței, cu chirii medii de 555, respectiv 578 euro, în timp ce sectoarele 4 și 6, aflate în principal în partea de sud-vest, sunt cele mai accesibile, cu chirii medii de 527, respectiv 515 euro.

Privind situația din alte orașe importante, în Brașov județul, scăderea chiriilor pentru apartamentele cu două și trei camere a contribuit la reducerea mediei. Astfel, în această zonă, chiria pentru o garsonieră a crescut cu 4% față de anul precedent, ajungând la 375 euro, în timp ce proprietarii cer acum cu 5% și, respectiv, 7% mai puțin pentru apartamentele cu două și trei camere.

Pe de altă parte, în Constanța și Timișoara se observă creșteri ale chiriilor în aproape toate segmentele de piață. Singurele excepții sunt apartamentele cu două camere din Constanța și cele cu trei camere din Timișoara, ale căror prețuri au rămas la același nivel ca în anul anterior.

Această tendință de creștere a chiriilor, în contextul dificultăților crescânde privind accesul la credite ipotecare, arată o schimbare clară pe piața imobiliară românească. Pentru mulți români, închirierea devine o opțiune tot mai frecventă, iar dinamica prețurilor reflectă ajustările atât la nivel local, cât și la nivel național.

Sursa foto: Moruzx | Dreamstime.com
Contact: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.