Știri naționale și internaționale

Cheltuielile pe cap de locuitor pentru sănătate în România, cele mai mici din UE

Redacția•12 decembrie 2025

Pe scurt

Conform raportului „State of Health in the EU - Romania Country Health Profile 2025”, cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor în România au fost cele mai scăzute din Uniunea Europeană în 2023, cu o sumă de doar 1.800 de euro, mai puțin de jumătate din media UE de 3.832 de euro, reprezentând 5,8% din PIB față de media UE de 10%. Finanțarea vine în proporție de 77% din surse publice, ușor sub media UE, iar restul de 23% provine din finanțare privată, în cea mai mare parte plăți directe din buzunarul pacienților, în special pentru medicamente ambulatorii și servicii stomatologice. Raportul evidențiază o pondere semnificativă și în creștere a cheltuielilor pentru îngrijirea spitalicească (41% în 2023, a doua cea mai mare din UE) și o dependență accentuată de serviciile hospitaliere costisitoare, în timp ce îngrijirea preventivă și cea pe termen lung au o pondere redusă, sub media europeană. Speranța de viață a început să crească după scăderea accentuată în timpul pandemiei, atingând 76,6 ani în 2024, dar rămâne cu 5,1 ani sub media UE, cu o diferență notabilă între bărbați (72,8 ani) și femei (80,4 ani), influențată de factori de risc precum fumatul și consumul excesiv de alcool. Bolile cardiovasculare, inclusiv infarctul și accidentele vasculare cerebrale, rămân principala cauză de mortalitate, reprezentând 56% din decese, urmate de cancer (17%), boli respiratorii (8%) și boli digestive (6%). România înregistrează al treilea cel mai mare nivel de mortalitate prevenibilă din UE (304 decese la 100.000 de locuitori) și cea mai mare mortalitate tratabilă (215 decese la 100.000), cauzate în principal de boli ischemice, pneumonie și AVC, reflectând o nevoie urgentă de îmbunătățire a sistemului de sănătate și de reducere a factorilor de risc comportamentali. Acest profil al sănătății în România este realizat în colaborare de OECD și Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate, bazându-se pe date oficiale furnizate Eurostat și OECD, oferind o imagine clară asupra provocărilor majore cu care se confruntă țara în domeniul sănătății publice.

Cheltuielile pentru sănătate per capita în România, cele mai mici din UE în 2023

Conform raportului recent lansat, „State of Health in the EU – Romania Country Health Profile 2025”, România înregistrează cea mai scăzută cheltuială per capita pentru sănătate din Uniunea Europeană, suma alocată fiind mai puțin de jumătate din media UE. Aceasta se reflectă și în indicatorii de sănătate ai populației, unde speranța de viață este cu peste 5 ani mai mică decât media europeană, iar ratele mortalității prevenibile și tratabile rămân îngrijorător de ridicate.

Suma cheltuită pe sănătate – o realitate îngrijorătoare

În anul 2023, cheltuielile medii pentru sănătate pe fiecare locuitor al României au fost de 1.800 de euro (ajustat în funcție de puterea de cumpărare), în timp ce media în Uniunea Europeană s-a situat la 3.832 de euro. Această sumă reprezintă aproximativ 5,8% din PIB-ul țării, mult sub 10%, cât era media UE.

Raportul indică faptul că 77% din finanțarea serviciilor medicale din România provine din fonduri publice – guvernamentale și scheme obligatorii –, un procent ușor sub media UE de 80%. Restul de 23% se asigură prin plăți directe de către populație, majoritatea fiind plăți „din buzunar” efectuate pentru medicamente externe și servicii stomatologice. De asemenea, și persoanele fără asigurare medicală contribuie direct la costuri, plătind pentru anumite tratamente.

Sistemul medical românesc, dependent de spitale

O treime din cheltuielile pentru sănătate se duc spre serviciile spitalicești, cu un procent ce a crescut până la 41% în 2023, situând România pe locul secund în UE la acest capitol. Tratamentul ambulatoriu reprezintă doar 20%, ceea ce reflectă o organizare bazată puternic pe servicii spitalicești și mai puțin pe îngrijiri comunitare sau ambulatorii. De asemenea, fondurile dedicate prevenției și îngrijirii pe termen lung sunt sub media europeană, indicând un sistem care acordă prioritate tratamentelor intensive în detrimentul prevenției.

Speranța de viață – recuperare timidă, dar inegală

După un recul abrupt cauzat de pandemia COVID-19, speranța de viață în România a început să revină în 2022, atingând în 2024 un record istoric de 76,6 ani. Cu toate acestea, diferența față de media UE rămâne semnificativă, cu o diferență de 5,1 ani în defavoarea țării noastre. Un aspect îngrijorător este decalajul de gen: bărbații trăiesc în medie cu 7,6 ani mai puțin decât femeile, speranța de viață fiind 72,8 ani la bărbați și 80,4 ani la femei în 2023. Cauzele acestei discrepanțe includ un nivel mai ridicat de expunere la factori de risc comportamentali, cum ar fi fumatul și consumul excesiv de alcool în rândul bărbaților.

Bolile cardiovasculare – principală cauză de deces

Raportul evidențiază faptul că bolile cardiovasculare rămân principala cauză de mortalitate în România, reprezentând 56% din totalul deceselor în 2022. Printre acestea se numără boala ischemică a inimii și accidentele vasculare cerebrale. Cancerul ocupă locul secund, cauzând 17% dintre decese, urmat de bolile respiratorii cu 8% și cele digestive cu 6%. Pe lângă mortalitate, bolile cardiovasculare sunt și principalii factori de morbiditate și dizabilitate. Conform datelor Institutului pentru Metrici și Evaluare în Sănătate (IHME), în 2021, aproximativ 2,4 milioane de români trăiau cu o afecțiune cardiovasculară.

Ratele ridicate ale mortalității prevenibile și tratabile

România a înregistrat în 2022 a treia cea mai mare rată de mortalitate prevenibilă din UE, cu 304 decese la 100.000 de locuitori. Principalele cauze pentru aceste decese includ boala ischemică a inimii, afecțiuni asociate consumului de alcool și cancerul pulmonar, toate reflectând obiceiuri și factori de risc comportamentali răspândiți. Mortalitatea tratabilă, adică decesele care ar putea fi evitate prin îngrijire medicală adecvată și la timp, a fost cea mai ridicată din UE, cu 215 decese la 100.000 locuitori. Printre cei mai frecvenți vinovați se numără boala ischemică a inimii, pneumonia și accidentul vascular cerebral.

Colaborare internațională pentru monitorizarea sănătății

Profilurile naționale de sănătate, cum este și cel prezent pentru România, sunt realizate în colaborare între Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate, cu sprijinul Comisiei Europene. Datele analizate provin în mare parte din statistici oficiale naționale furnizate Eurostat și OECD.

Deși România face pași spre îmbunătățirea sănătății publice, discrepanțele financiare alocate și infrastructura inadecvată durează să afecteze grav starea generală de sănătate a populației. Raportul folosește aceste date ca punct de plecare pentru politici publice mai eficiente care să reducă inegalitățile și să îmbunătățească accesul la servicii de calitate pentru toți cetățenii.

Foto: Sudok1 / Dreamstime
Autor: Simona, Romania-Insider

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.