Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

ChatGPT rămâne cel mai utilizat instrument AI în România, dar Gemini câștigă teren în 2025

Redacția•29 decembrie 2025
ChatGPT rămâne cel mai utilizat instrument AI în România, dar Gemini câștigă teren în 2025

Pe scurt

În 2025, ChatGPT rămâne cea mai utilizată unealtă AI de chat în România, deținând peste 85% din cota de piață și înregistrând aproximativ 4 milioane de căutări lunare în noiembrie, conform analizei realizate de agenția SEO Mixtazure. Cu toate acestea, Google Gemini, rebotezat recent de la Bard și susținut de o serie de actualizări, a câștigat rapid teren, clasându-se în top trei instrumente AI după volum de căutări, cu creșteri semnificative în lunile august și septembrie 2025, previzionându-se o continuare a acestui trend crescător în 2026. Microsoft Copilot s-a menținut stabil, cu o utilizare preponderentă în mediul corporativ, mai ales în companiile ce folosesc Microsoft 365. Studiul a relevat o scădere a căutărilor pentru termenul „Google” în trimestrul trei al lui 2025 comparativ cu începutul anului, indicând o schimbare în comportamentul utilizatorilor, fără a afecta utilizarea motorului de căutare Google. Românii folosesc AI în cea mai mare măsură pentru căutări informaționale, urmate de scopuri profesionale și educaționale, în timp ce utilizarea comercială rămâne redusă. Generațiile Z și Millennials (20-39 ani) sunt cei mai activi utilizatori de chat AI, aproape 60% dintre respondenți preferând aceste instrumente față de motoarele de căutare tradiționale, utilizându-le atât în viața personală, cât și profesională de 1-2 ani. Competiția pentru locul doi pe piața AI din România este strânsă între Google Gemini, Claude și Perplexity, însă Gemini a avut cea mai puternică creștere în 2025, beneficiind de infrastructura și distribuția Google, ceea ce ar putea reduce diferența față de ChatGPT în anii următori. Agenția Mixtazure, fondată în 2023 de Patrik Rojan și Alexandru Drimba, este specializată în optimizarea pentru motoarele de căutare și instrumentele AI, colaborând cu clienți atât pe plan local, cât și internațional.

ChatGPT rămâne cel mai utilizat instrument AI în România, dar Gemini câștigă teren în 2025

Analiză: ChatGPT rămâne cel mai utilizat instrument AI în România, dar Google Gemini câștigă teren în 2025

În 2025, ChatGPT a continuat să domine piața de chat AI din România, însă Google Gemini a înregistrat o creștere constantă, potrivit unei analize realizate de agenția SEO Mixtazure. Acest studiu oferă o imagine clară asupra modului în care utilizatorii români adoptă și aleg diferitele platforme bazate pe inteligență artificială.

ChatGPT – un lider consolidat cu o cotă de piață impresionantă

Conform datelor prezentate, ChatGPT a menținut o cotă de piață de peste 85% pe tot parcursul anului 2025, înregistrând aproximativ 4 milioane de căutări lunare în România în luna noiembrie. Performanța sa remarcabilă îl plasează mult în fața altor instrumente AI folosite de internauții români, consolidându-și poziția de lider incontestabil.

Google Gemini, ascensiune notabilă după rebranding

În același timp, Google Gemini a înregistrat o creștere solidă, influențată de rebranding-ul său, după ce anterior opera sub numele Bard, și multiple actualizări lansate în decursul anului. La finalul lui 2025, Gemini a intrat în top trei cele mai căutate instrumente AI din țară, remarcându-se prin salturi semnificative ale volumului de căutări în lunile august și septembrie. Experții estimează că această tendință ascendentă ar putea continua și în 2026, datorită investițiilor constante și infrastructurii puternice oferite de Google.

Microsoft Copilot – stabilitate în zona corporate

În contrast, Microsoft Copilot a avut o evoluție mai stabilă, cu volume de căutări și cote de piață relativ constante în ultimii 1-2 ani. Utilizarea acestuia este în principal legată de segmentul business, fiind preferat de companiile care utilizează serviciile Microsoft 365. Astfel, Copilot rămâne un instrument important, dar cu o penetrare mai restrânsă față de ChatGPT sau Gemini în rândul publicului larg.

Schimbări în comportamentul utilizatorilor online

Raportul Mixtazure indică și o scădere a căutărilor pentru termenul „Google” în trimestrul al treilea din 2025, comparativ cu începutul anului 2023. Aceasta nu reflectă însă o diminuare a utilizării motorului de căutare Google ca atare, ci mai degrabă o schimbare a modului în care utilizatorii interacționează cu tehnologia, preferând tot mai mult conversațiile cu AI în locul căutărilor clasice.

Destinații principale: informație, muncă și educație

Potrivit analizei, românii folosesc instrumentele AI mai ales pentru căutări informaționale, urmate de activități legate de muncă și studiu. Utilizarea comercială, precum efectuarea de cumpărături prin intermediul acestor platforme, rămâne încă la un nivel redus. Acest lucru indică un potențial de dezvoltare important în segmentul de e-commerce în viitor.

Generațiile tinere domină adopția AI

Profilul utilizatorilor activi al acestor instrumente AI evidențiază predominanța Generației Z și a Millennialilor, în special persoane cu vârste între 20 și 39 de ani. Aproximativ 60% dintre respondenți au declarat că folosesc chat-urile AI mai des decât motoarele tradiționale de căutare. Majoritatea utilizatorilor sunt familiarizați cu aceste tehnologii de 1-2 ani și le folosesc în mod curent atât în activități personale, cât și profesionale.

Competitori pentru locul al doilea pe piața AI românească

Pentru poziția de pe locul secund pe piața locală de AI se dau lupte strânse între Google Gemini, Claude și Perplexity. Deși Claude și Perplexity cresc constant, Gemini a arătat cel mai mare impuls în 2025, grație infrastructurii robuste și canalelor de distribuție dezvoltate de Google, ceea ce îi poate permite să reducă diferența față de ChatGPT în următorii ani.

Despre Mixtazure

Agenția Mixtazure, fondată la începutul anului 2023 de Patrik Rojan și Alexandru Drimba, este specializată în optimizarea site-urilor pentru motoarele de căutare și instrumentele AI. Cu o prezență atât pe piața locală, cât și la nivel internațional, Mixtazure sprijină clienții să-și maximizeze vizibilitatea și eficiența în mediul online.

Irina Marica – irina.marica@romania-insider.com
Foto: Parin Kiratiatthakun/Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.