Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Cererea pentru spații logistice și industriale în România crește cu 30% în primele nouă luni ale anului 2025

Redacția06 noiembrie 2025
Cererea pentru spații logistice și industriale în România crește cu 30% în primele nouă luni ale anului 2025

Pe scurt

Cererea pentru spații logistice și industriale în România a crescut semnificativ în primele nouă luni ale anului 2025, atingând 750.000 de metri pătrați, ceea ce reprezintă o creștere de 30% față de aceeași perioadă a anului precedent, conform raportului Romania Industrial Marketbeat Q3 2025 realizat de compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox. Dacă ritmul actual se menține, volumul total pentru întregul an ar putea atinge din nou pragul de 1 milion de metri pătrați, media ultimilor cinci ani. Doar în trimestrul trei s-au înregistrat 235.000 de metri pătrați în noi închirieri și reînnoiri de contracte, depășind nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, deși activitatea a încetinit ușor față de primele două trimestre. Zona București-Ilfov continuă să atragă cea mai mare parte a cererii, reprezentând aproape 75% din totalul activității de închiriere, respectiv aproximativ 560.000 de metri pătrați, însă orașele regionale precum Timișoara, Craiova și Cluj-Napoca devin tot mai relevante și competitive, stimulând interesul dezvoltatorilor. Cele mai mari tranzacții din trimestrul trei au fost reînnoiri în CTPark Bucharest West, cel mai mare centru industrial din România situat lângă autostrada A1, cu suprafețe de 76.000, respectiv 27.000 de metri pătrați, intermediate de Cushman & Wakefield Echinox. Stocul modern total de spații logistice și industriale a ajuns la aproape 7,78 milioane mp la finalul trimestrului trei, în timp ce dezvoltatorii au finalizat proiecte noi totalizând 209.300 de metri pătrați în primele nouă luni, o scădere de aproximativ 24% față de anul anterior, iar alte 412.000 mp sunt în construcție. Rata națională a spațiilor disponibile a scăzut ușor, situându-se acum la 5,7%, cu Bucureștiul la 5,4%, iar chiriile prime au rămas stabile pe principalele piețe, variind între 4,30 și 4,70 euro pe metru pătrat pe lună. Aceste date confirmă tendința pozitivă și echilibrul între dorința companiilor pentru stabilitate și dezvoltare, punând accent pe eficiența costurilor și logistice în piața imobiliară industrială din România.

Cererea pentru spații logistice și industriale în România crește cu 30% în primele nouă luni ale anului 2025

Cererea pentru spații logistice și industriale în România a crescut cu 30% în primele nouă luni ale anului 2025

Cererea pentru spații logistice și industriale în România a atins 750.000 de metri pătrați în primele nouă luni ale anului 2025, marcând o creștere semnificativă de 30% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, arată raportul Romania Industrial Marketbeat Q3 2025 realizat de compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox. Dacă ritmul actual al tranzacțiilor va continua, volumul total pentru întreg anul 2025 ar putea din nou să atingă pragul de 1 milion de metri pătrați – o medie menținută pe parcursul ultimilor cinci ani.

Performanța trimestrului trei: creștere, dar cu un ușor recul

Doar în trimestrul al treilea au fost încheiate contracte noi sau reînnoite spații ce totalizează 235.000 mp, valoare ce depășește nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, raportul evidențiază o ușoară încetinire a activității față de primele două trimestre ale anului.

Ștefan Surcel, Head of Industrial Agency la Cushman & Wakefield Echinox, explică: „Piața logistică din România continuă să urmeze o traiectorie pozitivă constantă în ultimii cinci ani, cu un volum anual tranzacționat de aproximativ un milion de metri pătrați. Observăm un echilibru sănătos între închirierile noi și reînnoirile contractelor existente, semn clar că firmele caută atât stabilitate, cât și oportunități de extindere, dar și o atenție sporită la costuri și eficiența logistică.”

București-Ilfov și orașele regionale – centre cheie în piața industrială

Zona București-Ilfov domină în continuare piața, atrăgând aproape 75% din totalul activității de închiriere, echivalentul a circa 560.000 mp în intervalul ianuarie-septembrie 2025. Totodată, centre regionale importante precum Timișoara (75.100 mp), Craiova (16.000 mp) și Cluj (15.000 mp) au înregistrat o cerere stabilă, reflectând creșterea relevanței și competitivității acestor piețe locale. Acest lucru stârnește un interes tot mai mare printre dezvoltatori pentru piețele emergente din afara capitalei.

Tranzacții majore și dezvoltări în curs

Cele mai mari două tranzacții din trimestrul trei au fost reînnoiri de contracte în CTPark Bucharest West – cel mai mare hub industrial din România, situat în apropierea autostrăzii A1. Prima a vizat 76.000 mp, iar cea de-a doua 27.000 mp, ambele intermediate de Cushman & Wakefield Echinox. Alte contracte importante au inclus o extindere de 15.000 mp în WDP Park Ștefănești și un pre-lease de 14.500 mp la Craiova Business Park.

Piața de spații industriale: stoc și perspective

La finalul trimestrului trei, stocul modern de spații logistice și industriale din România s-a apropiat de 7,78 milioane de metri pătrați. În primele nouă luni ale anului 2025, dezvoltatorii au finalizat proiecte noi ce totalizează 209.300 mp, cu aproximativ 24% sub volumul realizat în aceeași perioadă a anului precedent. În paralel, un supliment de 412.000 mp se află în faza de construcție, pregătind terenul pentru o creștere a ofertei pentru 2026.

Rata de neocupare la nivel național a scăzut ușor, situându-se la 5,7%, în timp ce în București a fost înregistrată o valoare mai redusă, de 5,4%. Această stabilitate indică un echilibru între cerere și ofertă, menținând un nivel sănătos al pieței.

Chiriile rămân stabile în marile centre urbane

Pe partea de chirii, tarifele prime au rămas constante în marile piețe industriale, fluctuând între 4,30 și 4,70 euro/mp/lună în orașe precum București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Ploiești, Pitești și Sibiu. Aceasta sugerează un echilibru între cerințele chiriașilor și oferta proprietarilor, într-un context economic stabil.


Piața spațiilor logistice și industriale din România continuă să fie un sector dinamic și atractiv pentru investitori și dezvoltatori, confirmând tendințele pozitive și potențialul de creștere pe termen mediu și lung.

Foto: Viktor Levi / Dreamstime.com


Pentru mai multe informații, contact:
Irina Marica
irina.marica@romania-insider.com
România Insider

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.