Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Centrul Cultural din Centrul Vechi al Bucureștiului Anunță Programul de Filme Arthouse

Redacția•10 noiembrie 2025
Centrul Cultural din Centrul Vechi al Bucureștiului Anunță Programul de Filme Arthouse

Pe scurt

Centrul cultural Apollo111, situat în clădirea istorică Universul Palace din centrul Bucureștiului, anunță lansarea programului de cinema arthouse Apollo111 Cinema, care va debuta în decembrie. Spațiul de spectacole al Apollo111 a fost renovat și dotat profesional pentru proiecții cinematografice, urmând să ofere săptămânal filme de autor contemporane și clasice, întâlniri cu cineaști și o zonă experimentală dedicată explorării limitelor cinematografiei. Bucureștiul, cu aproximativ 2 milioane de locuitori, dispune momentan de doar cinci cinematografe arthouse funcționale, comparativ cu capitale europene precum Budapesta sau Paris, care au un număr mult mai mare de săli dedicate acestui gen. În România, conform Centrului Național al Cinematografiei, anul trecut erau 108 săli de cinema, dintre care doar 11 arthouse. Apollo111, deschis încă din 2016, este recunoscut pentru producțiile sale de teatru inovatoare și evenimente culturale diverse, iar prin această nouă direcție de cinema dorește să promoveze filme de autor din portofoliile distribuitorilor locali, creații ale tinerilor regizori români și retrospectiva unor personalități consacrate. Managerul Ioan Maxim subliniază că cinema-ul va fi un spațiu de experiment artistic, oferind bucureștenilor oportunitatea de a viziona filme de joi până duminică într-un loc cunoscut, dar care acum își extinde orizonturile prin această inițiativă cinematografică deosebită, consolidând astfel scena culturală și cinematografică a capitalei României.

Centrul Cultural din Centrul Vechi al Bucureștiului Anunță Programul de Filme Arthouse

Apollo111 lansează un program dedicat filmelor de artă în centrul Bucureștiului

Centrul cultural Apollo111, situat în inima Bucureștiului, în Palatul Universul, anunță cu entuziasm lansarea programului său cinematografic dedicat filmelor de artă - Apollo111 Cinema. După o renovare atentă, spațiul destinat spectacolelor a fost adaptat și echipat pentru proiecții profesioniste de film, oferind astfel publicului bucureștean o nouă locație pentru descoperirea cinematografiei de autor.

Un spațiu dedicat cinematografiei de autor și experimentului

Apollo111 Cinema va programa săptămânal filme de autor contemporane și clasice, urmând totodată să organizeze întâlniri cu cineaști și să găzduiască o secțiune experimentală ce își propune să exploreze limitele artei cinematografice. Proiectul va debuta oficial în luna decembrie, reprezentând o extindere a ofertei culturale Apollo111, care continuă să producă spectacole de teatru și să organizeze petreceri și evenimente diverse.

Ioan Maxim, managerul noului cinema, explică: „Așa cum ne-a obișnuit Apollo111 până acum, spațiul va fi unul deschis experimentului. Vom prezenta filme de autor din portofoliul distribuitorilor locali, producții semnate de tineri regizori români, precum și retrospective dedicate unor personalități consacrate. În plus, ne dorim să explorăm granițele cinematografiei, atât din perspectiva tematică, cât și a genului sau a formei. Publicul bucureștean trebuie să știe că, de la sfârșitul anului, la Apollo111 vor putea vedea filme de joi până duminică, într-un loc cunoscut, dar care capătă o nouă dimensiune.”

Contextul cinematografic din București și România

Bucureștiul, un oraș cu aproximativ două milioane de locuitori, dispune în prezent de doar cinci cinematografe de artă funcționale. Pentru comparație, capitala Ungariei, Budapesta, oferă publicului său 11 cinematografe de artă cu 30 de săli de proiecție, în timp ce Paris, unul dintre cele mai importante orașe culturale europene, are 38 de cinematografe dedicate acestui gen, însumând circa 100 săli, conform datelor furnizate de către echipa Apollo111.

La nivel național, România avea, anul trecut, un total de 108 săli de cinema, dintre care doar 11 erau specializate în filme de artă, potrivit statisticilor Centrului Național al Cinematografiei (CNC).

Apollo111 - un reper cultural în centrul Capitalei

Inaugurat în noiembrie 2016, Apollo111 și-a deschis porțile în clădirea istorică a Palatului Universul, în apropierea parcului Cișmigiu. Centrul cultural este compus dintr-un spațiu multifuncțional pentru spectacole și un club, fiind deja celebru pentru producțiile sale teatrale de calitate și evenimentele diverse pe care le găzduiește.

Până în prezent, Apollo111 a produs peste 20 de spectacole de teatru, printre care „Băieții Medeei” regizat de Andrei Măjeri, „Psycho” în regia lui Iris Spiridon, și „Cele șapte morți ale Mihaelei Runceanu”, semnat de Cătinca Drăgănescu. În plus, locația a fost scena unor concerte, conferințe, petreceri și numeroase alte manifestări culturale.

Cu deschiderea secțiunii de cinema, Apollo111 continuă să se impună ca un pol al vieții culturale din București, promovând arta și inovația în domeniul cinematografiei și nu numai.

Foto: Apollo111
Simona Popescu, romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.