Știri naționale și internaționale

Cele mai mari companii de pe BVB evidențiază creșterea constantă de-a lungul anilor

Redacția•24 noiembrie 2025

Pe scurt

Cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la înființarea Bursei de Valori București (BVB), evenimentul din 19 noiembrie a adus în prim-plan cele mai mari companii listate pe piața românească și reprezentanți ai autorităților de stat, care au subliniat că BVB reprezintă o poveste de succes cu un potențial semnificativ de creștere. Printre oficialii prezenți s-au numărat Viorel Baltaretu, secretar de stat în Ministerul Economiei, Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, și Pavel-Casian Nitulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei. Baltaretu a evidențiat necesitatea unei piețe de capital puternice pentru o economie solidă și intenția guvernului de a lista mai departe acțiuni ale companiilor de stat pentru sporirea lichidității BVB. Alexandru Petrescu a evidențiat prezența a 270.000 de investitori pe BVB și peste un milion prin fondurile de pensii, precum și atingerea unei capitalizări totale de 500 de miliarde de lei, un reper important pentru comunitatea investitorilor. Leonardo Badea a remarcat avantajele firmelor listate, care se bucură de rezultate financiare superioare față de cele nelistate, având rate mai scăzute ale datoriei, o lichiditate mai bună și o sănătate financiară îmbunătățită, concluzionând că România dispune de un potențial substanțial de dezvoltare prin intermediul Bursei de Valori București. La eveniment au participat companii de top de pe piața românească, precum Antibiotice Iași – al cărui director Liviu Vatavu a declarat că prețul acțiunilor a crescut cu 500% în ultimii 4-5 ani –, Aquila Part Prod, Banca Transilvania – cea mai mare bancă din România, care și-a înmulțit capitalizarea de piață de 10 ori și a extins rețeaua de sucursale de la 20 la peste 550 –, BRD-Groupe Societe Generale, Digi, Electrica, Hidroelectrica, MedLife, OMV Petrom, One United Properties, Purcari Wineries și Sphera Franchise Group. CEO-ul Digi, Serghei Bulgac, a subliniat că finanțările obținute de pe BVB au permis companiei să devină un campion regional, activ în mai multe țări din Europa. Conform lui Jean Dumitrescu, director pentru relația cu investitorii la Aquila Part Prod, experiența companiilor îndelung listate reflectă atât perioade de maxim istoric, cât și de dificultate, subliniind faptul că listarea aduce rigoare, transparență și o relație diferită cu investitorii. Remus Vulpescu, directorul general al BVB, a precizat că Bursa are deja un impact regional, anunțând încheierea unui memorandum cu Guvernul Republicii Moldova pentru înființarea unei noi burse la Chișinău în următorii ani, consolidând astfel poziția pieței de capital românești în regiune. Aceste dezbateri și perspective evidențiază succesul și evoluția consistentă a Bursei de Valori București, precum și rolul crucial pe care îl joacă în dezvoltarea economică a României și a regiunii mai largi.

Bursa de Valori București la 30 de ani: Marile companii listate subliniază evoluția și potențialul de creștere

Pe 19 noiembrie, în cea de-a treia zi dedicată aniversării a 30 de ani de la înființarea Bursei de Valori București (BVB), atenția s-a concentrat asupra celor mai mari companii listate pe piața locală, dar și asupra reprezentanților autorităților române. Participanții au subliniat că BVB este un veritabil succes și că există încă un spațiu larg pentru dezvoltare.

Oficialii prezenți și mesajele cheie

Din partea instituțiilor statului au fost prezenți numeroși oficiali de rang înalt, precum Viorel Baltaretu, secretar de stat în Ministerul Economiei, Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Gabriel Avramescu, prim-vicepreședinte ASF, Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, și Pavel-Casian Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei.

În discursul său de deschidere, Viorel Baltaretu a evidențiat legătura directă între o economie puternică și o piață de capital solidă, afirmând că Guvernul României are planuri clare de a lista în continuare companii de stat, pentru a spori lichiditatea și free-float-ul BVB.

Alexandru Petrescu a adus în atenție cifre semnificative: peste 270.000 de investitori activi pe platforma BVB și aproximativ un milion de investitori indirecți prin fondurile de pensii. Capitalizarea totală a Bursei a depășit pragul impresionant de 500 miliarde de lei, un record important pentru comunitatea financiară din România.

În calitate de reprezentant al Băncii Naționale, Leonardo Badea a remarcat diferențele semnificative dintre companiile listate și cele nelistate: firmele de pe piața de capital au rezultate financiare superioare, cu un grad mai mic de îndatorare, lichiditate mai bună și o sănătate financiară mai robustă. El a concluzionat că România dispune de un potențial considerabil de creștere prin intermediul BVB.

Prezența celor mai mari companii listate

Evenimentul a reunit reprezentanți ai unor companii importante precum Antibiotice Iași, Aquila Part Prod, Banca Transilvania, BRD-Groupe Societe Generale, Digi, Electrica, Hidroelectrica, MedLife, OMV Petrom, One United Properties, Purcari Wineries și Sphera Franchise Group. Din partea administratorilor de fonduri au participat Franklin Templeton (Fondul Proprietatea), Infinity Capital și Longshield Investment.

Liviu Vatavu, directorul de guvernanță corporativă la Antibiotice, a subliniat o creștere impresionantă a acțiunilor companiei, cu un salt de aproximativ 500% în ultimii 4-5 ani, adăugând cu mândrie că "Antibiotice și BVB au crescut împreună".

Jean Dumitrescu, directorul relației cu investitorii la Aquila Part Prod, a evidențiat că multe dintre firmele majore listează de zeci de ani și au parcurs momente de maxim istoric, dar și perioade de încercare. El a explicat că listarea la bursă aduce un plus de rigurozitate, transparență și vizibilitate, având totodată un impact diferit asupra relației cu investitorii.

Evoluția spectaculoasă a băncilor și companiilor de top

Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România și primul emitent listat, a fost reprezentată de Bogdan Plesuvescu, directorul general adjunct. El a prezentat o evoluție remarcabilă de la listarea din 1997, când capitalizarea bursieră a crescut cu 1.000%, iar rețeaua de sucursale a ajuns de la 20 la peste 550, deservind acum peste 4 milioane de clienți.

Pentru sectorul telecom, Serghei Bulgac, CEO-ul Digi, a declarat că finanțarea obținută prin intermediul BVB a fost esențială în transformarea companiei într-un jucător regional de top, cu operațiuni extinse în Spania, Portugalia și Belgia.

Perspective de viitor și extindere la nivel regional

În încheierea evenimentului, directorul general al BVB, Remus Vulpescu, a evidențiat rolul instituției la nivel regional și planurile ambițioase pentru următorii ani. Printre acestea se numără chiar crearea unei noi burse în Chișinău, în colaborare cu partenerii din Republica Moldova, ca urmare a memorandumului de înțelegere semnat cu guvernul moldovean. „În următorii 30 de ani, iar chiar în doar câteva luni, vom pune bazele acestui proiect major”, a punctat Vulpescu.

Astfel, Bursa de Valori București marchează prin aceste evenimente nu doar un trecut plin de realizări, ci și un viitor promițător în dezvoltarea pieței de capital din regiune.

Foto: Bursa de Valori București (Facebook)

Text realizat de Radu, Romania-Insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.