Știri naționale și internaționale

Cei mai mulți imigranți non-UE din România provin din Nepal și Sri Lanka

Redacția•26 noiembrie 2025

Pe scurt

Peste 136.000 de cetățeni non-UE dețin permise de ședere pentru angajare în România la sfârșitul lunii august 2025, majoritatea provenind din Nepal, Sri Lanka, Turcia, Moldova și India, iar două treimi dintre aceștia trăiesc în București, Ilfov, Constanța, Timiș și Cluj, conform unui studiu realizat de Consiliul Economic și Social. După pandemia de COVID-19, companiile românești s-au orientat către Asia de Sud-Est pentru a compensa deficitul de forță de muncă, iar procesul relativ accesibil de obținere a vizelor și a permiselor de muncă în România, comparativ cu țările din vestul Europei, a transformat țara într-o destinație preferată pentru imigranți pe termen mediu și lung. Datele oficiale deținute de Inspectoratul General pentru Imigrări arată că cei mai mulți cetățeni din țări terțe cu permise de muncă provin din Nepal (45.802 persoane), Sri Lanka (22.559), Turcia (18.150), Moldova (15.714), India (12.995) și alte state precum Bangladesh, China, Siria, Egipt și Pakistan. Marea majoritate a permiselor de ședere (64%) sunt legate de angajare, urmând cele pentru reunificare familială, studii sau rezidență permanentă. Circa 93% dintre imigranți au între 18 și 64 de ani, ceea ce indică un potențial important pentru piața muncii, iar din punct de vedere al genului, populația migrantă este preponderent masculină (75%), reflectând tiparele tradiționale din sectoare precum construcții, producție și agricultură, în timp ce femeile sunt tot mai prezente în domeniile ospitalității, sănătății și muncii casnice. Angajările au crescut spectaculos în construcții (+321%), industrie (+258%), comerț (+155%) și servicii – ospitalitate (+371%) și servicii administrative (+728%), arătând că muncitorii non-UE au devenit o componentă structurală pentru funcționarea acestor sectoare, acoperind deficitele generate de mobilitatea ridicată a angajaților locali. Totuși, procesul de angajare prezintă probleme, cum ar fi limitarea mobilității profesionale prin emiterea permisului de muncă pentru un singur angajator, riscul de abuz și exploatare generat de datorii în urma unor taxe ilegale percepute de agenții de recrutare și costurile legate de transport, dar și barierele lingvistice și lipsa de informații, acestea afectând mai ales muncitorii din Nepal, Sri Lanka și Turcia angajați în poziții necalificate. În plus, discursul instigator la ură față de migranți și refugiați a cunoscut o creștere vizibilă în ultimele luni, accentuând dificultățile cu care se confruntă această populație. Acest raport oferă o perspectivă esențială asupra dinamicii imigrației non-UE în România și a impactului acesteia asupra pieței muncii și societății.

La sfârșitul lunii august 2025, peste 136.000 de cetățeni din afara Uniunii Europene dețineau permise de ședere pentru angajare în România, arată un studiu realizat de Consiliul Economic și Social. Cei mai mulți dintre aceștia provin din țări precum Nepal, Sri Lanka, Turcia, Moldova și India. Mai mult, două treimi dintre imigranți sunt concentrați în București, Ilfov, Constanța, Timiș și Cluj.

România, destinație atractivă după pandemie

După izbucnirea pandemiei, companiile românești s-au orientat către Asia de Sud-Est pentru a compensa deficitul de forță de muncă. Procesul relativ accesibil de obținere a vizelor și permiselor de muncă în România, în comparație cu țările vest-europene, a transformat rapid țara noastră într-o poartă preferată pentru imigranții care caută o soluție pe termen mediu sau inițială.

Conform datelor oficiale furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări, situația la 31 august 2025 este următoarea:

Nepali: 45.802 persoane
Sri Lanka: 22.559
Turcia: 18.150
Moldova: 15.714
India: 12.995
Bangladesh: 8.449
China: 8.272
Siria: 7.222
Egipt: 5.471
Pakistan: 4.522

Această statistică evidențiază profilul variat al migranților non-UE care activează în țara noastră.

Scopuri pentru care se emit permisele de ședere

Preponderent, permisele de ședere sunt emise pentru scopuri legate de angajare, acestea reprezentând 64% din total. Restul se împart astfel: 16% pentru reunificare familială, 9% pentru studii, 9% pentru rezidență permanentă, 2% pentru protecție internațională și 1% pentru alte scopuri.

Majoritatea migranților (aproximativ 93%) au vârsta cuprinsă între 18 și 64 de ani, ceea ce indică un potențial ridicat de participare pe piața muncii și sugerează o motivație economică importantă. În această categorie sunt incluși și studenți, precum și cetățeni ucraineni care beneficiază de protecție temporară.

Dezechilibru de gen în rândul imigranților

Din punct de vedere al genului, populația migratoare este preponderent masculină: circa 75% bărbați față de 25% femei, făcând această comunitate una dintre cele mai masculin reprezentate din Europa. Studiul notează că această distribuție reflectă modelele tradiționale ale migrației de muncă, unde bărbații sunt majoritari în sectoare ca construcțiile, producția și agricultura. Totuși, femeile sunt tot mai des întâlnite în domeniile ospitalității, sănătății și muncii casnice, unde cererea pentru forța de muncă feminină este ridicată, inclusiv pentru poziții calificate.

Creșteri spectaculoase în angajarea imigranților non-UE

Cel mai vizibil fenomen îl reprezintă creșterea numărului angajaților non-UE în construcții, sector în care numărul acestora a crescut de la 9.853 în 2019 la 41.518 în 2025, aproape de patru ori mai mult (321%).

Industria producătoare a înregistrat un avans de 258%, de la 10.815 la 38.700 de angajați, iar comerțul a crescut cu 155%, ajungând la 25.965 de muncitori non-UE.

În sectorul serviciilor, ospitalitatea a cunoscut o creștere impresionantă de 371%, iar serviciile administrative și de suport au explodat cu 728%, atingând un nivel de 18.669 angajați. Raportul subliniază că muncitorii non-UE au devenit elemente structurale importante în aceste domenii, acoperind deficitul generat de mobilitatea ridicată a personalului local.

Probleme structurale în procesul de angajare a imigranților

Analiza indică câteva obstacole majore. În primul rând, permisul de muncă este emis nominal, legat de un singur angajator, ceea ce restricționează mobilitatea profesională și limitează capacitatea lucrătorilor de a reacționa în fața abuzurilor sau a condițiilor nepotrivite.

Un alt aspect important este datoria asociată cu procesul de recrutare. Taxele nelegitime percepute de agențiile de recrutare, alături de costurile de călătorie, pot crea o dependență economică față de angajator, amplificând astfel riscul de exploatare și abuz.

Obstacolul lingvistic și lipsa de informare sunt, de asemenea, esențiale pentru înțelegerea situației. Studiile arată că majoritatea lucrătorilor din Nepal, Sri Lanka și Turcia ocupă posturi cu calificare redusă, fapt care limitează mobilitatea lor profesională și protecția legală.

În ultimele luni, s-a observat o creștere a discursului de ură îndreptat împotriva migranților și refugiaților, un fenomen îngrijorător care agravează integrarea socială.

Pe măsură ce România continuă să se dezvolte ca destinație preferată pentru lucrătorii non-UE, gestionarea acestor provocări va fi esențială pentru asigurarea unui mediu de muncă echitabil și pentru protejarea drepturilor acestor angajați valoroși.

Foto: Cateyeperspective | Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.