Datele cercetării, realizate între 11 și 14 mai 2026, indică faptul că, dacă un referendum ar avea loc în curând în legătură cu destituirea președintelui, 50,7% dintre români s-ar pronunța împotriva demersului. În contrast, 44% dintre respondenți ar vota pentru revocarea acestuia. De asemenea, 5,4% au declarat că nu sunt siguri sau nu doresc să ofere un răspuns.
Dacă analizăm rezultatele fără a lua în considerare grupa indecișilor, staturile se schimbă ușor. Așadar, 53,1% dintre români s-ar opune demiterii președintelui, în vreme ce 46,9% ar favoriza această măsură. Această diferență de peste șase procente sugerează o majoritate definită, deși nu copleșitoare, pentru menținerea președintelui în funcție. Datele de sondaj au fost colectate notificând un context politic tensionat, la o săptămână după adoptarea unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului Bolojan.
Îndemnul votanților: pentru și împotriva demiterii
Studiul INSCOP a scos în evidență diferențe semnificative în intențiile de vot în funcție de categorii socio-demografice și politice. Dintre grupurile care ar susține, în pondere mai mare, demiterea președintelui Nicușor Dan, se numără votanții AUR, cu un procentaj de 77%. De asemenea, persoanele cu studii primare (63%), cei din mediul rural (55%) și utilizatorii platformei TikTok (59%) manifestă o tendință sporită de a vota pentru demitere.
În contrast, opoziția față de revocarea șefului statului este semnificativ mai puternică printre cei care susțin partidele PNL (86%) și USR (86%), iar votanții PSD se opun în proporție de 59%. Alte grupuri care se împotrivesc demiterii sunt persoanele cu vârsta peste 60 de ani (59%), cei cu studii superioare (73%), locuitorii Capitalei (68%) și cei din orașele mari (61%).
Comentariul sociologului Remus Ștefureac
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a comentat aceste rezultate, subliniind că o consultare populară pentru demiterea președintelui nu are susținere substanțială în rândul societății românești. Comentariile sale sugerează că o astfel de inițiativă ar putea genera ostilitate în rândul uneia dintre părțile electoratului și ar putea întări susținerea pentru președinte, mobilizând cetățenii care l-au votat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale anterioare.
Potrivit acestuia, "Demiterea președintelui Nicușor Dan printr-un eventual referendum nu beneficiază de susținere în societatea românească, nici măcar în urma unei întrebări care explodează o situație ipotetică." El a adăugat că apropierea de alegerile din 2025 și percepția riscurilor sistemice în contextul politic tensionat din 2024-2025 cresc reticența publicului față de o consultare populară de demitere. Această acțiune ar putea intensifica incertitudinile politice existente, având implicații economice și sociale profunde.
Ștefureac a concluzionat că, în ciuda polarizărilor politice specifice vremii, perspectiva unei rupturi de o asemenea magnitudine solidifică rândurile populației și readuce atenția asupra preferințelor electorale exprimate în turul al doilea al scrutinului prezidențial.
Detalii privind metodologia cercetării
Sondajul INSCOP Research a fost desfășurat în intervalul 11-14 mai 2026, utilizând metoda interviurilor telefonice asistate de computer (CATI). În această cercetare au participat 1.100 de persoane, grupul fiind considerat reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, având vârste de 18 ani și peste, pe categorii demografice relevante (sex, vârstă, ocupație). Marja maximă de eroare a datelor este de ±3%, cu un grad de încredere de 95%. Această cercetare face parte din "Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, ediția a XI-a," un sondaj de opinie lunar realizat la comanda platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.
Aspecte importante de reținut
Pentru locuitorii din Craiova și din alte mari orașe, concluziile acestui sondaj pot reprezenta o confirmare a tendinței spre stabilitate politică, chiar și în fața nemulțumirilor specifice. Frecvent, în perioadele de tensiune, cetățenii par să evite modificările majore care ar putea genera o instabilitate adițională pe scena publică. Acest tip de eveniment național, deși nu influențează direct administrația locală, poate avea un impact asupra mediului de afaceri și a proiectelor în derulare. Este indicat ca publicul să monitorizeze declarațiile oficiale și analizele obiective, evitând speculațiile, pentru a înțelege mai bine direcția de evoluție a țării.
Informațiile au fost furnizate de INSCOP Research, Informat.ro, și Strategic Thinking Group.