Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Cârnații de porc din Vâlcea, al 15-lea produs românesc protejat ca indicație geografică în UE

Redacția•12 noiembrie 2025
Cârnații de porc din Vâlcea, al 15-lea produs românesc protejat ca indicație geografică în UE

Pe scurt

Cârnații din topor din Vâlcea au primit oficial protecția denumirii de origine protejată (PGI) din partea Comisiei Europene, devenind astfel al 15-lea produs românesc recunoscut la nivel european cu această distincție. Acești cârnați tradiționali din județul Vâlcea se remarcă printr-o rețetă autentică, fiind preparați din 80% carne și 20% grăsime, tăiați manual cu toporul în cuburi mari, neregulate, apoi afumați lent pe lemn de fag, ceea ce le conferă o savoare aparte și o aromă specifică de fum. Forma lor cilindrică neregulată, învelișul natural și gustul distinctiv, dat de sarea provenită din Ocnele Mari și aroma de fag afumat, reflectă moștenirea culinară locală a regiunii. Decizia oficială a fost publicată pe 11 noiembrie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, conform anunțului Ministerului Agriculturii din România. Astfel, România ajunge să dețină 15 produse cu indicație geografică protejată la nivel european, alăturându-se unor produse consacrate precum Salamul de Sibiu, Gemul de prune Topoloveni și Telemeaua de Sibiu. Totodată, alte patru produse tradiționale românești, printre care Babicul de Buzău, Brânza frământată de Teaca, Salam Poiana Mărului și Berea Sadu, sunt în curs de evaluare pentru obținerea acestui statut, consolidând astfel identitatea și promovarea gastronomiei autentice românești în Europa.

Cârnații de porc din Vâlcea, al 15-lea produs românesc protejat ca indicație geografică în UE

Cârnații din topor din Vâlcea, al 15-lea produs românesc protejat la nivel european

Comisia Europeană a anunțat oficial recunoașterea produsului „Cârnați din topor din Vâlcea” drept Indicație Geografică Protejată (IGP), adăugând astfel un nou produs autentic românesc în lista produselor europene protejate. Această distinție marchează al 15-lea produs din România care primește protejare la nivel european, confirmând în continuare bogata tradiție culinară a țării noastre.

Tradiție și artizanat în fiecare cârnat

Produs în județul Vâlcea, „Cârnații din topor” sunt un preparat tradițional de cârnați din carne de porc, realizat cu o rețetă păstrată cu sfințenie în regiune. Ingredientele principale sunt 80% carne și 20% grăsime, amestecul fiind tăiat manual cu un topor în bucăți mari, neregulate, ceea ce conferă cârnaților un aspect rustic, deosebit. Ulterior, aceștia sunt afumați cu lemn de fag, metodă care adaugă o aromă inconfundabilă, subtilă și plăcută.

Un element esențial al savoarei acestor cârnați este sarea provenită din Ocnele Mari, care împreună cu fumul de fag creează o combinație unică, specifică zonei Vâlcea. De asemenea, cârnații se remarcă prin forma lor cilindrică neregulată și prin folosirea naturală a mațului, care completează experiența tradițională de consum.

Recunoaștere europeană și promovarea patrimoniului local

Biroul Comisiei Europene din România subliniază faptul că particularitatea metodei de preparare tradiționale și gustul autentic fac ca „Cârnații din topor din Vâlcea” să fie nu numai un produs culinar de excepție, ci și o emblemă a patrimoniului cultural al regiunii. Această recunoaștere la nivel UE este o oportunitate importantă pentru promovarea produsului pe piața europeană și pentru susținerea micilor producători locali.

Decizia oficială de protejare a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în data de 11 noiembrie, sub Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei (UE) 2025/2259, conform anunțului făcut de Ministerul Agriculturii din România.

România în topul produselor europene protejate

Odată cu includerea „Cârnaților din topor din Vâlcea” pe lista produselor cu Indicație Geografică Protejată, România ajunge la un total de 15 produse recunoscute la nivel european. Acestea reuneasc nume deja consacrate, precum Salamul de Sibiu, Gemul de prune Topoloveni sau Telemeaua de Sibiu, produse care au devenit simboluri culinare ale țării.

În plus, patru alte produse românești se află în prezent în proces de evaluare la nivelul UE pentru obținerea statutului IGP sau Denumire de Origine Protejată (DOP). Este vorba despre Babic de Buzău, Brânza frământată de Teaca, Salam Poiana Mărului și Berea Sadu, care, odată recunoscute, vor completa și mai mult patrimoniul gastronomic autentic al României.

Importanța protejării produselor tradiționale

Înregistrarea la nivel european a produselor tradiționale românești contribuie nu doar la protejarea rețetelor autentice și a metodelor de producție locale, ci și la dezvoltarea economică a zonelor rurale, prin stimularea turismului gastronomic și susținerea micilor producători. Mai mult, acest statut protejează consumatorii, garantând calitatea, autenticitatea și originea produselor.

Proiecte similare sunt esențiale pentru păstrarea moștenirii culturale și pentru promovarea României pe scena gastronomică europeană și mondială, iar „Cârnații din topor din Vâlcea” reprezintă un nou motiv de mândrie pentru țara noastră.

Articol redactat de Irina Marică pentru Romania Insider
Foto: Madr.ro
Contact: irina.marica@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.